Traian Ţurcanu, şeful Biroului Național al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, spune că există două conflicte majore pe mapamond acum care au generat milioane de refugiaţi. Oficialul a spus într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că numai din cauza conflictului din Siria circa patru milioane de persoane au fost nevoite să se refugieze, iar alte şapte milioane de persoane au fost intern plasate. La 20 iunie se marchează Ziua mondială a refugiaților, transmite IPN.
„Suntem vecini cu un alt stat, pe teritoriul căruia se declanşează un conflict armat, Ucraina. Deşi mulţi ucraineni care au venit în Republica Moldova s-au documentat iniţial prin intermediul Biroului de migraţie şi azil ca şi străini, s-a ajuns la un moment în care situaţia a devenit insuportabilă, pentru că mulţi dintre ei sperau să revină totuşi acasă, cât de curând posibil, însă, din cauza conflictului, şi-au dat seama că acest lucru nu este posibil şi au fost constrânşi să solicite o formă de protecţie de la autorităţile Republicii Moldova”, a specificat Traian Țurcanu.
Conform legislației, o persoană care a depus cererea de azil trebuie să obțină statul de refugiat în maximum 6 luni. „În cazul sirienilor şi ucrainenilor, situaţia este un pic diferită, prin faptul că majoritatea sirienilor se încadrează în definiţia beneficiarilor de protecţie umanitară. Cu ucrainenii este mai dificil deoarece conflictul este localizat, deci nu este pe întreg teritoriul ţării şi aici trebuie avută în vedere anume această circumstanţă”, a specificat Traian Țurcanu.
Statutul de refugiat se acordă conform definiţiei prevăzute de Convenţia Internaţională cu privire la statutul refugiaţilor şi presupune un risc de persecuţie individual bazat pe 5 motive: rasă, naţionalitate, religie, opinie politică sau apartenenţă la un grup social. Or, în cazul protecţiei umanitare sau subsidiare, cum mai este valabil acum în Uniunea Europeană, aceasta se acordă în cazul în care în ţara de origine există o situaţie de conflict generalizat, şi practic persoanele care se află în acea ţară sunt automat expuse unui potenţial risc, mult mai mare decât în orice altă ţară în care nu există conflict armat.
Traian Ţurcanu a comunicat că cel mai important drept de care beneficiază un solicitant de azil şi respectiv un refugiat, este dreptul de a nu fi returnat în ţara în care există un risc pentru viaţa, sănătatea sau libertatea sa. Totodată, refugiaţii nu au doar drepturi, ci şi obligaţii conexe acestor drepturi. La fel ca orice cetăţean al Republicii Moldova, cu excepţia drepturilor elective şi obligaţiei de a satisface serviciul militar, practic toate oportunităţile şi beneficiile de care se poate bucura un cetăţean, se bucură şi un refugiat în ţară.
Şeful Biroului Național al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați a subliniat că refugiaţii vin sau se află în Republica Moldova şi se confruntă cu un mediu relativ ostil, cu probleme de xenofobie, nu cunosc limba statului, se află aici fără ca să aibă rude sau prieteni şi acest lucru are un impact negativ asupra capacităţilor de a se integra. În acest context i-a îndemnat pe cetăţenii Republicii Moldova să trateze refugiaţii cu cât se poate de multă înţelegere şi toleranţă, pentru că sunt nişte oameni care au fugit de persecuţie şi de discriminare, şi cel mai important este ca să fie trataţi aici ca atare, ca şi membri ai acestei comunităţi.
În Republica Moldova sunt peste 400 de refugiați, iar numărul acestora continuă să crească.
