Dacă în 2006, potrivit sondajelor de opinie, circa 35% din populaţie considera că ţara merge într-o direcţie bună, în 2016 această cifră este de doar de 7-8%. Şi numărul celor care susţin cursul european al Republicii Moldova s-a redus, de la 72% la 39-41% – arată un studiu prezentat marţi, 21 iunie, de Institutul Naţional pentru Dezvoltare. Unul dintre autori, citat de IPN, doctorul în economie Gheorghe Costandachi, spune că euroscepticismul s-a accentuat sub presiunea problemelor social-economice cu care se confruntă zilnic populaţia.
Printre fenomenele care au determinat opiniile oamenilor autorul a evidenţiat corupţia şi mituirea. „Toate instituţiile statului suferă de aceste fenomene, unele mai mult, altele mai puţin. În decembrie anul trecut, într-un raport CNA s-a spus că pierderile generate de corupţie ar fi de 860 mln lei anual. Noi am calculat că ele sunt mai mari, circa 10% din PIB”, a remarcat doctorul în economie.
În studiu se menţionează că cel mai mult consecinţele fenomenului corupţiei se reflectă asupra mediului de afaceri. Mulţi oameni de afaceri, din cauză că trebuie să plătească mită la tot pasul şi a concurenţei neloiale, care se accentuează pe fundalul majorării cotei economiei tenebre, renunţă la activitatea antreprenorială. Volumul investiţiilor s-a redus în ultimii trei ani. La fel, şi banii care vin de la moldovenii de peste hotare sunt mai puţini. De obicei, 75-85% din aceste sume merg spre consum, nu spre investiţii şi crearea noilor locuri de muncă.
Printre probleme majore evidenţiate în studiu este şi reducerea balanţei comerciale, atât cu ţările CSI, cât şi cu UE. În sectorul bancar trezeşte îngrijorări volumul în creştere a creditelor neperformante, faptul că nu se întreprind suficiente măsuri pentru depistarea persoanelor ce s-au făcut vinovate de furtul miliardului. Această lipsă de acţiuni reduce din credibilitatea Moldovei în faţa partenerilor de dezvoltare, dar şi a propriilor cetăţeni. Moldova rămâne o ţară săracă, iar grija pentru ziua de mâine constituie o preocupare permanentă a populaţiei, pornită să plece din ţară. Numărul elevilor s-a redus din 2009 cu 700 de mii. Acesta confirmă că locuitorii Moldovei plecă în alte ţări, inclusiv cu familiile, notează Gheorghe Costandachi.
Participanţii la prezentarea studiului au exprimat mai multe opinii cum ar putea fi redresată situaţia. Inclusiv a fost avansată propunerea de a convoca savanţii pentru a identifica împreună cu reprezentanţii guvernului şi altor instituţii acel model economic care va permite Republicii Moldova să devină un stat mai funcţional.
