Tortura nu mai este atât de prezentă în forme severe pe teritoriul Moldovei, experţi
https://www.ipn.md/ro/tortura-nu-mai-este-atat-de-prezenta-in-forme-severe-7967_992875.html
Tortura nu mai este atât de prezentă în formele sale severe pe teritoriul Republicii Moldova şi Guvernul depune eforturi pentru contracararea fenomenului dat, însă mai persistă unele provocări de acest gen în ţară. Constatarea aparţine experţilor proiectului „Atlasul torturii”, Julia Kozma şi Johanna Lober, transmite Info-Prim Neo.
„În 2011, în cadrul proiectului finanţat de UE − „Atlasul torturii”, o echipă de experţi sub conducerea raportorului special al ONU pentru tortură, Manfred Nowak, a realizat o evaluare a implementării efective a recomandărilor Raportului special pentru tortură. Echipa s-a consultat cu ministerele abilitate, cu reprezentanţii instituţiilor sistemului judiciar, procuratura, mecanismul naţional de prevenire a torturii, precum şi cu reprezentanţi ai comunităţii internaţionale şi ai societăţii civile moldoveneşti”, a declarat pentru Info-Prim Neo Julia Kozma, membru al Comitetului Consiliului Europei pentru prevenirea torturii.
Ca rezultat al vizitei de două săptămâni în Moldova, echipa de proiect a constatat o serie de îmbunătăţiri, dar şi un număr de provocări cu care se confruntă autorităţile moldoveneşti în prevenirea eficientă a torturii şi a relelor tratamente.
Proiectul este implementat în 5 state selectate pe baza unui set de criterii care includ indicatori cum ar fi: dorinţa guvernului respectiv de a îmbunătăţi situaţia privind tortura, disponibilitatea organizaţiilor societăţii civile angajate să coopereze cu Proiectul „Atlasul torturii”, precum şi potenţiale sinergii şi suprapuneri cu proiecte similare puse în aplicare de către actorii locali sau internaţionali.
În anul 2008, raportorul special Manfred Nowak a efectuat o misiune de constatare în Republica Moldova, inclusiv şi în regiunea transnistreană. Atunci a fost remarcată existenţa torturii în comisariatele de poliţie. Conform evaluării raportorului, această problemă a fost înrădăcinată într-o serie de deficienţe de ordin structural şi juridic. Anume aceste constatări şi au servit motiv pentru continuarea implementării proiectului „Atlasul torturii” şi monitorizării situaţiei din ţară.