Copiii care la împlinirea vârstei de 18 ani părăsesc serviciile sociale de plasament, se adaptează greu vieții cotidiene și în societate. Majoritatea se confruntă cu lipsa spațiului locativ, au venituri modeste, nu au deprinderi de viață, un loc de muncă, ajung pe mâna poliției, iar multe dintre fete devin mame la o vârstă fragedă. Datele se conțin în studiul „Evaluarea situației absolvenților instituțiilor rezidențiale și a tinerilor care au ieșit din serviciile sociale de plasament”, prezentat joi, 12 iulie, într-o conferință de presă, transmite IPN.
Potrivit studiului, au fost chestionați 202 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Majoritatea tinerilor au răspuns că la ieșirea din plasament nu au avut deprinderi de a gestiona banii. Cei mai mulți, 35,7%, au absolvit doar gimnaziul. Aproape jumătate nu au o profesie. 82 de respondenți care au spus că erau angajați în câmpul muncii, erau antrenați în activități care implică forța fizică și sunt modest plătiți. Mai puțin de jumătate dintre respondenți au un venit mediu lunar care nu depășește suma de 2000 de lei. 18,6% au declarat că nu au niciun venit.
Din cele 95 de tinere intervievate, fiecare a doua recunoscut că a rămas însărcinată până la atingerea vârstei de 18 ani. Șase tinere au recurs la întreruperea sarcinii. Totodată, mai mult de 15% au spus că au fost în conflict cu legea, iar șapte au ajuns la închisoare. 10% dintre tineri au spus că suferă de o boală cronică, iar 50% nu aveau poliță de asigurare medicală.
Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, a spus la prezentarea studiului că Republica Moldova are nevoie de politici pentru susținerea tinerilor care au beneficiat de servicii de plasament. „Abandonul unui copil generează ulterior multe efecte negative. Dincolo de sistemul de protecție a copilului trebuie să mergem pe consolidarea sistemului de suport pentru acești tineri”, a spus Viorica Dumbrăveanu.
Avocatul poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a declarat că problema copiilor care au trecut prin sistemul de plasament este una destul de mare. Ei au nevoie de servicii alternative pentru a se integra în societate, pentru a deveni cetățeni, ei nu pot gestiona un ban, nu au unde să locuiască. „Trebuie să protejăm drepturile copilului și după statutul de copil, dacă iese din sistemul de plasament nu înseamnă că este pregătit să fie cetățean”, a spus Maia Bănărescu.
Reprezentanta Fundației Lumos în Moldova, Irina Malanciuc, a spus că mai mult de o mie de copii mai sunt plasați în instituțiile rezidențiale din Republica Moldova. Aceștia, majoritatea, sunt cu dizabilități, cu dizabilități senzoriale sau copii mici pentru care încă nu s-au dezvoltat servicii.
