logo

„Teleradio-Moldova”, supărată pe Rezoluţia PE şi rapoartele interne de monitorizare


https://www.ipn.md/ro/teleradio-moldova-suparata-pe-rezolutia-pe-si-rapoartele-interne-de-monitorizare-7967_975832.html

Conducerea IPNA Compania „Teleradio-Moldova” respinge criticile în adresa sa din Rezoluţia Parlamentului European (PE) privind situaţia din RM după 7 aprilie, adoptată la 7 mai, transmite Info-Prim Neo. PE condamnă emiterea de mesaje propagandistice şi blocarea accesului opoziţiei la mass-media publică şi spune că aceste acţiuni sunt menite să izoleze RM de controlul public şi al presei interne şi internaţionale. „Nu sunt de acord că opoziţia nu a avut acces la televiziunea publică. Noi avem emisiunea „Contrapunct”, în care bine-mersi au fost pe rând toţi care au dorit. Am mai organizat dezbateri publice înainte de alegeri, la care, de asemenea, au fost invitaţi toţi. Au fost şi din cei care nu au vrut să participe”, a spus Mihai Scoarţă, prim-vicedirectorul Moldova 1, la şedinţa din 29 mai a Consiliului de Observatori. Rodica Rusu, vicepreşedintele Radio Moldova, a spus că politica editorială a radiodifuziunii este stabilită de către un „consiliu artistic din oameni notorii”. „Nu poate să ne oblige cineva (opoziţia, n.r.) că el vrea astăzi să vorbească şi să strige în gura mare acest lucru. Dacă vedem noi oportun, dacă suntem noi gata să desfăşurăm o dezbatere, o facem. Dar, se poate şi la noi să se întâmple ca moderatorul unei emisiuni politice, de exemplu, să fie bolnav, şi atunci scuzaţi, stimată opoziţie, o săptămână putem să nu facem această emisiune, pentru că este una de autor”, a declarat aceasta. Unul dintre cei cinci membri ai CO prezenţi la şedinţă, directorul artistic al Teatrului Republican „Luceafărul”, Boris Focşa, s-a arătat nemulţumit că „i se oferă informaţie rugumată”. „Degeaba spuneţi: „noi dăm ceea ce noi credem”. Ni se impune o părere. Eu nu sunt prost şi îmi pot forma singur o părere, dacă îmi daţi ambele părţi. De ce mă lipsiţi de dreptul de a gândi? Televiziunea şi radioul public mă lipsesc, practic de dreptul de a gândi”, i-a spus acesta Rodicăi Rusu. Aceasta i-a răspuns că „de obicei aşa se face – se oferă două păreri”. În alt context, membrii CO şi-au exprimat opinia vizavi de criticile aduse de către Asociaţia Presei Electronice (APEL), într-un studiu de caz care vizează modul de reflectare a campaniei electorale. Studiul denotă funcţionarea defectuoasă a CO. Consiliul este acuzat că nu a monitorizat emisiunile electorale de la radiodifuziunea publică şi că nu s-a autosesizat atunci când aceasta a fost sancţionată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, ci dimpotrivă, s-a manifestat ca avocat al companiei. Mariana Şlapac, preşedintele CO, a spus despre studiu că „pe alocuri i s-au părut angajat şi superficial”. „Ne-ar fi foarte util ca cineva să ne monitorizeze şi să ne dea soluţii constructive cum să lucrăm mai departe. Ar fi foarte bine ca domnul Dorogan (Alexandru Dorogan, preşedintele APEL, n.r.) să menţioneze şi ceva pozitiv, pentru că totul e negativ în raport, de parcă nu suntem maeştri în artă şi doctori în ştiinţă, ci nişte proşti, tâmpiţi. Să vadă cei din grupul de monitori cine şi ce a făcut în viaţa asta. Eu nu văd nici un fel de ajutor în criticile scrise doar de dragul scrisului”, a mai spus aceasta. Solicitat de Info-Prim Neo, directorul executiv al APEL, Ion Bunduchi a spus că „monitorizările în sine sunt un factor constructiv”. „Monitorizările efectuate de ONG-uri, sub egida APEL, nu au menirea să scoată în vileag pozitivul sau negativul în activitatea IPNA, ci situaţia reală. Dacă acest CO vrea să privească la această situaţie real, atunci ar putea să îndrepte lucrurile spre bine. Monitorii rămân pe poziţia că CO a fost anume avocat al instituţiei publice, şi nu avocat al publicului”, a mai spus el. „Cât priveşte accesul opoziţiei la emisia instituţiei publice, în campania electorală acesta este prevăzut de regulamentul Comisiei Electorale Centrale, iar pe parcursul întregului an – de Codul audiovizualului. Instituţia publică nu poate să facă trimitere la politica editorială şi atunci când doreşte – să ofere acces opoziţiei, iar când nu – să nu o facă. Codul audiovizualului prevede clar: un echilibru politico-social în programul de actualităţi. Tocmai asupra acestui echilibru indică rezultatul monitorizării. Mai constructive date decât rezultatele monitorizărilor nu cred că există”, a conchis Ion Bunduchi.