Fondurile de preaderare sunt legate de progresele atinse în implementarea reformelor și contribuie la dezvoltarea rapidă a țării. Opinia aparține directoarei Centrului de Expertiză Europeană „Europuls”, Tana Alexandra Foarfă și a fost formulată în cadrul dezbaterii publice la tema „Cooperarea moldo-română pe domeniul accesării fondurilor europene”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertei de la Bruxelles, în absorbția fondurilor europene autoritățile Republicii Moldova trebuie să implice și actorii societății civile, care au experiență în implementarea proiectelor la nivel local.
Directoarea Centrului de Expertiză Europeană „Europuls” spune că nu există un moment simbolic de demarare a proceselor de aderare, iar parcursul de aderare a Republicii Moldova la blocul comunitar a început. Potrivit expertei de la Bruxelles, odată cu înregistrarea progreselor în implementarea reformelor convenite cu Uniunea Europeană, vor fi alocate și fondurile de preaderare.
„În partea de preaderare ar exista două componente: exisă componenta rigidă, instituțională care se fundamentează pe rapoarte și pe foaia de parcurs. Mai există partea de transfer de expertiză și transfer de mentalitate. Există resurse și oportunități pentru fiecare. Pentru foaia de parcurs avem instrumentele puse la dispoziție de UE, cel mai important fiind instrumentul financiar de preaderare, care ne ajută să accesăm fonduri europene pentru a realiza reformele de care avem nevoie și investițiile. Fondurile de preaderare sunt legate de progresele atinse etapă cu etapă. De exemplu, dacă în foaia de parcurs avem de realizat partea de digitalizare a administrației publice, acesta este un proiect care poate fi accesat din perspectiva financiară la nivel european din instrumentul de preaderare” a spus directoarea Centrului de Expertiză Europeană „Europuls”, Tana Alexandra Foarfă.
Șefa Centrului de Expertiză Europeană „Europuls” mai spune că autoritățile publice din Republica Moldova pot beneficia de avantajele asocierii în grupuri de dezvoltare intercomunitară. Potrivit expertei, asocierea în astfel de entități le oferă APL-urilor posibilitatea de a accesa fonduri europene mai ușor.
„Construcția punților de legătură are loc prin grupuri de parteneriate și grupuri de dezvoltare intercomunitară între diverse raioane și diverși actori din societatea civilă. La ce ajută astfel de grupuri de dezvoltare? Dacă un raion are o prioritate similară cu un județ de la graniță din România și vrea să construiască un proiect comun, în loc ca fiecare să acceseze separat fondurile respective, există o structură legală, care poate accesa fondurile, direct de la Bruxelles, fără să fie nevoie de o birocrație suplimentară dublă. Prin proiectele regionale, nu doar dezvolți regiunile, dar are loc și partea de transfer de expertiză”, a mai spus Tana Alexandra Foarfă.
Mai mult, pentru o absorbție mai mare a fondurilor europene, autoritățile Republicii Moldova trebuie să implice în procesele de preaderare și actorii societății civile, spune experta. Potrivit șefei „Europuls”, ignorarea societății civile este o greșeală comisă de România, pe care Republica Moldova ar trebui să o evite.
„De la România trebuie să preluați și lucrurile bune, dar și lecțiile învățate. Mi-aș dori ca să existe o colaborare mult mai mare între instituțiile publice și societatea civilă. În Republica Moldova se fac progrese în acest sens. Dar în exercițiul de accesare a fondurilor europene cu cât implicăm mai mult societatea civilă, care are o anumită expertiză și poate să ajute la implementarea proiectelor locale, cu atât mai simplu e să ajungem la un nivel de dezvoltare rapid. Acesta este un aspect la care România are de lucrat și este o lecție care mi-aș dori să fie preluată în Republica Moldova”, a explicat directoarea Centrului de Expertiză Europeană „Europuls”.
Dezbaterea publică este a doua ediție din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare . Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
