Electoratul din Republica Moldova este unul care poate fi uşor manipulat cu lucruri simple, materiale, cu fraze şi promisiuni. „Fiind puţin pregătit, mai ales dacă vorbim de populaţia de la sate, electoratul face alegerea în favoarea partidului de la putere din localitate, pentru că oamenii se tem să pună semnul votat în dreptul candidatului care îi place lui, cu frica internă că primarul din sat oricum va vedea”, a declarat decana Facultăţii Psihologie, Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială a ULIM, Svetlana Rusnac în cadrul dezbaterii publice electorale „Trăsăturile specifice ale prezidenţialelor-2016: viziunea ONG şi experţilor” din seria „Ce fel de preşedinte caută societatea? De care societate are nevoie preşedintele?”, organizată de Agenţia IPN.
Svetlana Rusnac a menţionat că cel mai activ alegător din sat a plecat peste hotare, respectiv, activismul conştient ar trebui să fie trezit în rândurile populaţiei de la oraşe şi al tinerilor. Aceasta a precizat că electoratul din Republica Moldova, cel care este activ, este întocmit din cei care au perceput alegerile ca o sărbătoare şi nu ştiu pentru cine să-şi dea votul şi dintr-o parte cât de cât activă, care au fost convinşi de cei care sunt candidaţi acum.
Potrivit ei, pentru mulţi alegători identitatea cetăţenească este legată de cimitir, pentru că cei plecaţi revin în ţară doar la Paşti şi Blajini, iar acesta este rezultatul politicilor ne nivel naţional sau mai degrabă lipsa acestora, al lucrului ineficient sau inexistent cu tinerii, inclusiv în formarea spiritului politic. „Cred că în 25 de ani, de la proclamarea independenţei Republicii Moldova s-a distrus o mentalitate, care a existat la începuturi şi care se manifesta prin interesul pentru schimbare şi modernizare. Spiritul critic şi analitic la noi s-a distrus, la noi s-a pus accentul pe informaţii sterile. Populaţia trebuie să-şi scoată fricile, pentru că populaţia deseori votează nu pentru, dar împotriva unui anumit rău”, a spus Svetlana Rusnac.
Despre tendinţele de vot netradiţional, caracteristice ultimelor alegeri locale, Svetlana Rusnac a spus că nu crede că vom avea ceva neobişnuit la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie, pentru că printre candidaţi nu există oameni cu resurse financiare mari care să dea comunităţilor impresia că pot fi utilizate pentru rezolvarea anumitor probleme concerete, gen Ilan Şor şi Renato Usatîi.
Despre preferinţele electoratului, Svetlana Rusnac a menţionat că acesta îşi doreşte în majoritate un preşedinte cu orientarea vestică. Totodată, aceasta a adăugat că de mult timp susţine ideea că la putere ar trebui să fie aleasă o femeie. „Pentru că femeile sunt mai radicale, mai cinstite, nu fură atât, nu că s-ar teme, dar o femeie este mai corporativă şi conducerea feminină este altfel, nu este atât de fricoasă, poate prea riscantă uneori, nu umblă cu prea mulţi bodigarzi şi nu locuieşte neapărat în palate”. Despre profilul viitorului preşedinte, decana a spus că va fi cu siguranţă de vârstă tânără pentru un preşedinte, peste 40 de ani, iar la putere se vor persoane care vin cu lozinci radicale.
Dezbaterile publice de miercuri, 28 septembrie, sunt la a 63-a ediţie şi fac parte din
ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, realizat de Agenţia IPN cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
