Societatea din Republica Moldova încă mai este una plină de prejudecăți, în care stereotipurile domină. Un studiu realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare arată că Top trei cele mai marginalizate grupuri sunt: persoanele LGBT+, persoanele infectate cu HIV/SIDA și foștii deținuți. Datele arată o ușoară îmbunătățire a situației în comparație cu perioadele anterioare, însă nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, spun autorii cercetării, pentru că o bună parte din grupurile care în mod obișnuit sunt marginalizate continuă să se afle în zona de respingere din partea populației.
Într-o conferință de presă la IPN, Natalia Covrig, directoare executivă a CPD, a declarat că o îmbunătățire mai evidentă este în cazul persoanelor LGBT+, față de care Indexul distanței sociale s-a redus de la 5,6, valoarea din anul 2020, la 3,8, valoarea în 2024.
„Valoarea scăzut la 3,8, dar discriminarea persistă, pentru că societatea îi acceptă doar ca cetățeni, nu și în calitate de alte relații mai apropiate, membri de familie, prieteni etc.”, a precizat Natalia Covrig.
„Ca un reprezentant al comunității LGBT și ca reprezentant al unei organizații care deja de 26 de ani lucrează ca să îmbunătățească această situație în țară cu perceperea persoanelor LGBT și cu respectarea drepturilor persoanelor LGB, evident că mă bucură această îmbunătățire. Înțeleg că este inclusiv rodul muncii noastre pe care o facem de zi cu zi și a altor activiști și activiste LGBT din țară, care se implică mult pentru a ridica vizibilitatea persoanelor LGBT”, a declarat administratoarea Centrului de Informații GENDERDOC-M, Angelica Frolov.
În opinia sa, un rol esențial pentru îmbunătățirea situației este educația calitativă. Și aceasta pentru că, de exemplu, în cazul persoanelor cu HIV/SIDA, frica vine din necunoașterea elementar a căilor de transmitere. De asemenea, sunt tirajate tot felul de falsuri cu privire la posibilitatea de a schimba sexul la un copil, ceea ce este un lucru imposibil.
„Acum a mai pornit un val de dezinformare, precum că pe rețelele de socializare se permite tot, inclusiv discursul de ură. Persoanele care au homofobie și transfobie s-au bucurat că pot spune acum orice pe rețele și nu vor fi pedepsite. Vreau să vă spun că nu e tocmai așa. Discursul de ură este interzis, inclusiv online”, a mai spus Angelica Frolov.
Elvira Drangoi, o tânără de etnie romă, născută și crescută în sudul Moldovei, a relatat că din cauza bullying-ul ui,dar și din cauza frazelor discriminatorii din partea profesorilor, foarte mult timp și-a ascuns etnia. A făcut acest lucru toată copilăria și adolescența, însă cu timpul, îmbogățindu-și cunoștințele despre etnia și cultura comunități rome, și-a schimbat poziția.
„Deși rapoartele arată o îmbunătățire față de comunitatea romă, experiențele mele zilnice și ale cunoscuților mei reflectă că, de fapt, sunt anumite prejudecăți și stereotipuri bine înrădăcinate”, a spus Elvira Drangoi.
Tânăra a povestit cum a fost recent într-un magazin de bijuterii, unde a fost constant urmărită de o angajată. Pentru că s-a simțit inconfortabil, a decis să plece, la care femeia i-a cerută să-i arate ce are în buzunare. A cerut să fie chemată poliția, însă angajații magazinului au refuzat. A urmat o petiție la Consiliul pentru egalitate, unde invocat un act de rasism în raport cu ea, iar acum așteaptă o soluție pe caz.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
