Organizațiile societății civile din Republica Moldova vin cu un apel adresat principalelor instituții în stat și internaționale, de a crea mecanisme eficiente de prevenire și eradicare a torturii, a tratamentelor inumane sau degradante, precum și să ofere victimelor remedii eficiente de reabilitare, conform tratatelor internaționale la care este parte Republica Moldova. Apelul vine în contextul marcării, la 26 iunie, a Zilei Internaționale a ONU pentru Susținerea Victimelor Torturii, transmite IPN.
Potrivit Apelului, Republica Moldova este frecvent condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea art. 3 din Convenția Europeană a Drepturile Omului (interzicerea torturii, tratamentelor inumane sau degradante). Până la 1 iunie 2021, CEDO a pronunțat 107 hotărâri de condamnare prin care a constatat 149 de violări ale art. 3 a Convenției de către Moldova. Majoritatea acestor violări se referă la aplicarea relelor tratamente și la investigarea defectuoasă a acestora de către reprezentanții statului (67), dar și la condițiile proaste de detenție (46).
OSC-urile constată că documentarea torturii și altor tratamente inumane sau degradante nu este întotdeauna efectuată eficient, ceea ce face dificilă investigarea cazurilor și atragerea la răspundere a vinovaților. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a recomandat transferarea serviciului medical din centrele de detenție în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Cu toate acestea, noul Plan Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului (PNADO 2018-2022), nu prevede măsuri nici pentru asigurarea independenței personalului medical din locurile de detenție, nici pentru reabilitarea victimelor torturii.
Respectarea drepturilor deținuților în instituțiile penitenciare din Republica Moldova rămâne defectuoasă. Persoanele aflate în detenție se plâng de încălcarea drepturilor fundamentale. Nevoile și problemele victimelor torturii și familiilor acestora sunt deseori trecute cu vederea. Drepturile victimelor sunt ignorate, iar reabilitarea comprehensivă a acestora nu a fost niciodată printre prioritățile instituțiilor statului.
OSC-urile amintesc de Cazului Brauța și relatează despre condițiile degradante de detenție din penitenciarele Republicii Moldova, care nu corespund standardelor minime de prevenire și combatere a torturii, tratamentelor inumane sau degradante.
În apel se spune că, Strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar pentru anii 2016-2020, încă nu a fost elaborată. Și cere consolidarea independenței și capacităților Consiliului pentru Prevenirea Torturii, în calitate de Mecanism Național de Prevenire a Torturii, așa ca el să-și poată îndeplini eficient misiunea de efectuare a controalelor inopinate ale centrelor de detenție.
Printre cerințele organizațiilor semnatare se numără: executarea în mod eficient a tuturor măsurilor privind combaterea torturii, tratamentelor inumane sau degradante din Planul Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului 2018-2022; îndeplinirea tuturor recomandărilor și angajamentelor internaționale asumate pentru a preveni tortura și a susține victimele torturii; consolidarea independenței și a capacităților procurorilor responsabili de investigarea cauzelor de tortură, tratamentelor inumane sau degradante.
Organizațiile semnatare ale Apelului: RCTV Memoria, Amnesty International Moldova, Asociația Promo-LEX, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Human Rights Embassy, Asociația Obștească „Inițiativa Pozitivă”, Institutul pentru Drepturile Omului. Lista organizațiilor semnatare este deschisă.
