Summitul Alianței Nord-Atlantice, desfășurat la Vilnius în perioada 11-12 iulie, a fost așteptat de multă lume. Așteptările erau legate, în primul rând, de influența pe care o pot avea deciziile acestui Summit asupra mersului războiului de agresiune purtat de Federația Rusă în Ucraina, și poate, chiar asupra apropierii sfârșitului războiului, care face milioane de victime deja. Direct sau indirect, conștient sau intuitiv, și societatea moldovenească a avut anumite așteptări de la acest Summit, legate și ele, în cea mai mare parte, de pericolele și provocările generate de războiul de la hotarele țării. Ce s-a ales din aceste așteptări, ce impact real au avut și vor avea deciziile Summitului de la Vilnius asupra războiului, asupra Ucrainei, a Moldovei și a regiunii noastre, au discutat invitații dezbaterii publice „Summitul NATO: impact asupra Ucrainei și Moldovei”, organizate de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a relatat că NATO este o alianță militaro-politică. Scopul NATO este garantarea libertății și securității membrilor săi prin mijloace politice și militare: „Deviza NATO – Siguranța în viața de zi cu zi este cheia bunăstării noastre. NATO promovează valorile democratice și le permite membrilor să se consulte și să coopereze în probleme de apărare și securitate pentru a rezolva probleme, a construi încredere și în cele din urmă a preveni conflictele. NATO se angajează să respecte principiul soluționării pașnice a diferendelor. Când eforturile diplomatice eșuează, NATO are puterea militară de a conduce operațiuni de gestionare a crizelor. Acestea sunt realizate în temeiul articolului de apărare colectivă din tratatul fondator al NATO – articolul 5 din Tratatul de la Washington - sau în cadrul unui mandat al Națiunilor Unite, singur sau împreună cu alte state și organizații internaționale”.
Igor Boțan a mai spus că Summit-ul NATO este o întâlnire periodică a șefilor de stat și a șefilor de guvern ai țărilor Tratatului Atlanticului de Nord (țările membre NATO) pentru a evalua și determina direcția strategică a organizației, precum și pentru a aproba regulile pentru alegeri a unui nou secretar general. Republica Moldova a semnat la 16 iunie 2006 IPAP. „Planul IPAP Republica Moldova – NATO, lansat în procedura națională internă după semnare de Guvernul Republicii Moldova, constă din patru capitole de bază: probleme politice și de securitate, probleme militare și de apărare, informarea publicului, știința și planificarea situațiilor de urgență și aspecte administrative, protejarea informației și resurse, cuprinse în două părți distincte: principalele obiective politice și de reformare ale Republicii Moldova și domeniile de reformare ce constituie obiect al consultărilor cu NATO. Responsabili de implementarea IPAP sunt Guvernul, ministerele, Parlamentul”, a precizat expertul.
Anneli Ute Gabanyi, politolog german, cercetător principal la Institutul de Cercetare al Radio Europa Libere din München și la Institutul de Studii internaționale și de Securitate din Berlin. Autor de studii de istorie recentă și de studii de securitate privind România și Republica Moldova, consideră că acest Summit a fost poate cel mai important după 1989, pentru că, desfășurându-se într-o situație de război și criză internațională, s-au fixat măsurile care trebuie luate, politica regională și generală a NATO față de țările membre. „Este de o foarte mare importanță Summitul pentru țările care sunt direct vecine Ucrainei. Este important ca acest Summit să dovedească coeziunea membrilor Alianței, care, în condiții de criză economică și criză energetică, trebuia dovedită. De aceea Summitul a consfințit și aderarea Finlandei, ceea ce este foarte important, de asemenea este foarte important că și Turcia și-a dat asentimentul pentru accederea Suediei la Alianță. De fapt, Alianța acum s-a mărit foarte mult, a devenit hotărâtoare în Mara Baltică, ceea ce cu doi ani în urmă nu era cazul. Cel mai important a fost subiectul Ucrainei și, pentru moldoveni, subiectul Moldovei”, a spus politologul.
În altă odine de idei, ea a menționat că Polonia, Țările Baltice erau presate până acum de apropierea imediată a Rusiei și felul cum Rusia domina Marea Baltică în trecut. În aceste condiții, Rusia și-a pierdut foarte multă importanță și greutatea strategică în Marea Baltică. „Rusii credeau că vor distruge NATO cu atacul împotriva Ucrainei, dar de fapt au întărit flancul nordic al NATO într-un mod substanțial”, spus Anneli Ute Gabanyi.
Elena Mârzac, expertă în securitate și comunicare strategică, fondatoare a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare și care a fost prezentă la Summit, a spus că Summitul recent este unul fără precedent, datorită condițiilor în care se desfășoară, mai mult de 500 de zile de război. „Toată lumea așteaptă o soluție diplomatică și pașnică pentru oprirea războiului și NATO trebuie să joace un rol în acest sens, chiar dacă nu este implicat direct, dar prin toată asistența acordată prin intermediul membrilor și partenerilor, joacă un rol important. Toate discuțiile la Summit au fost în jurul Ucrainei, există mai mult de 40 de mențiuni în cadrul comunicatului Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, care a apărut la finele zilei de 11 iulie. Dar, cele mai importante discuții s-au dus prin așa numitele culoare ale Summitului, prin întâlnirile bilaterale sau, inclusiv pentru Moldova, prin întâlnirea miniștrilor de externe. În marja Summitului a avut loc Forumul public, la care am participat, unde înalții oficiali NATO, dar și președinți de state, guverne, au discutat cu experții din sectorul asociativ pentru a tălmăci anumite decizii pe care le iau”; a spus experta.
Potrivit Elenei Mârzac, NATO și-a întrebat societatea civilă până la Summit printr-un sondaj de opinie prin care măsoară gradul de susținere a politicilor NATO în țările membre NATO. De exemplu, 89% din populația Lituaniei etse de acord cu politicile NATO. „Este o susținere a societății întregi în ceea ce privește activitățile NATO în Ucraina. S-a discutat mult despre faptul că NATO pregătește pentru prima dată planurile de apărare și descurajare față de Federația Rusă, constatându-se concret că există două amenințări în adresa securității Euro-Atlantice – Federația Rusă și terorismul, un risc asimetric. Planurile de apărare pe diferite flancuri vor fi dezvoltate pentru a da un semnal de descurajare Rusiei și de planificare a apărării. De asemenea, accent s-a pus pe întărirea flancului estic, ceea ce este important pentru Moldova, dar și a fost reiterată susținerea României față de Republica Moldova”, a spus experta în securitate și comunicare strategică
Dezbaterea la tema „Summitul NATO: impact asupra Ucrainei și Moldovei”, este a 285-a ediție din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.