La Summitul Consiliului European de săptămâna viitoare se va decide asupra unei chestiuni existențiale pentru statul Republica Moldova, pentru societatea moldovenească, dar și pentru fiecare cetățean în parte. Dar și pentru statele, societățile și cetățenii Ucrainei și Georgiei, deopotrivă. Posibilele scenarii cu care se poate încheia Summitul la care se vor discuta cererile celor trei state de obținere a statutul de candidat pentru aderarea la UE au fost analizate de participanții la dezbaterea publică „Summitul Consiliului European din 23-24 iunie 2022: „A fi” sau ... „A fi” pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova? Pe ce se poate baza decizia?””, organizată de Agenția de presă IPN.
Politologul Dionis Cenușa, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene din Lituania, a declarat că Uniunea Europeană reprezintă o organizație economică și politică, creată după cel de-al Doilea Război Mondial. Inițial, a fost idea de a crea o organizație care ar permite stabilirea păcii și generarea prosperității pe continentul european. Astfel, procesul a început cu eliminarea barierelor economice între principalele economii din Europa – Franța, Italia, Germania, iar ulterior procesul s-a extins și asupra altor state.
„Vorbim despre o organizație internațională care are puteri supranaționale – ceea ce ar însemna că statele membre deleagă responsabilități care, de regulă, sunt caracteristice unui stat. Astfel, Comisia Europeană, în calitate de principala instituție, dar nu unica principală în cadrul UE, poate să gestioneze unele domenii de politici, cum ar fi politica legată de tratatele internaționale în domeniul comerțului, pescuitului, politica de competiție. Deci, Comisia Europeană este la fel o instituție co-legislativă, care împreună că Parlamentul European și Consiliul UE, dezvoltă legislația, dar inițiator oricum este Comisia Europeană”; explică Dionis Cenușa, columnistul principal al Agenției de presă IPN.
Potrivit lui, statele candidate sunt cele care vor să adere la UE și pentru aceasta trebuie să depună cereri în acest sens. Republica Moldova, Ucraina și Georgia au făcut uz de acest drept. Dar pentru a obține statutul de țară-candidat, în primul rând, este nevoie ca statul respectiv să aibă relații destul de avansate cu Uniunea Europeană, cum ar fi, de exemplu, Acordul de Asociere. Cererea de aderare a unui stat este examinată de către Comisia Europeană, care prezintă o opinie în baza chestionarelor completate de către statul aplicant. În baza acestei opinii, Consiliul UE, care este reprezentat de guvernele naționale, urmează să adopte o decizie cu privire la modul de evaluare a cererilor. „Și aici este vorba despre stabilirea unor condiții, astfel ca statele care au depus cerere să poată obține statutul de candidat după ce le îndeplinesc. Dar se poate întâmpla Consiliul UE să fie deja satisfăcut de condițiile implementate de către statul care vrea să obțină statutul de candidat și îi acordă acest privilegiu”, a explicat expertul.
Igor Klipii, expert asociat IDIS „Viitorul”, membrul al Comitetului pentru Unitate și Bunăstare, a declarat că, urmare a rezistenței dârze a ucrainenilor în urma agresiunii Federației Ruse, Ucraina a depus cererea de obținere a statutului de candidat la aderare. Astfel, țara vecină i-a cerut Uniunii Europene să dea curs valorilor pe care le-a proclamat și le proclamă, pentru a susține o țară aflată sub atac militar agresiv. Republica Moldova și Georgia s-au alăturat cumva acestui proces.
„Faptul că suntem toți trei într-o etapă acum, aceasta nu înseamnă că vom merge mai departe în aceleași valuri. Și dacă privim un pic în retrospectivă, asta ar însemna și niște eșecuri pentru fiecare țară, în special pentru noi, în comparație cu Ucraina care este o țară enormă după teritoriu, populație, potențial, inclusiv istoria acestei țări. Toate acestea nu favoriza situația Republicii Moldova de a avansa mai rapid decât Ucraina spre o relație mai strânsă și mai clară cu UE. Georgia – o țară mai mică decât Ucraina a demonstrat mult mai mult fermitate într-un moment dat, dar din păcate în prezent se consideră că oscilează cumva. Deși în ceea ce ține de mesajul pro-european, acesta este mai categoric la nivel de societate decât cel al Republicii Moldova”, a notat Igor Klipii, ex-ambasador al Republicii Moldova în Lituania.
În opinia sa, acum este momentul în care Republica Moldova ar putea demonstra mai mult caracter, urmând exemplul Ucrainei de a solicita o atenție mai mare din partea Uniunii Europene față de soarta Moldovei. „Pe de altă parte, fiecare țară trebuie văzută fiecare în parte. Noi suntem co-semnatarii unei serii întregi de documente și procese în cadrul Parteneriatului Estic. Pe timp de pace, aceste declarații s-au dat ușor, însă când a venit momentul separării apelor, noi., Republica Moldova, am devenit mai oscilanți”, a mai spus Igor Klipii.
Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, a menționat că, pentru majoritatea absolută a cetățenilor care urmăresc agenda publică, dar și pentru comunitatea de experți și politicieni, este evident că Republica Moldova, Ucraina și Georgia nu sunt gata pentru statutul de țară-candidat. Însă, astăzi este o situație excepțională și este de o importanță absolută ca liderii politici, la nivelul statelor membre UE și al instituțiilor europene, să înțeleagă cât de important este, inclusiv pentru viitorul UE, tratarea cu titlu de excepție și cu o mare înțelepciune, a situației legate de Moldova, Ucraina și Georgia.
„Uniunea Europeană întotdeauna a avut o dinamică mai lentă în ceea ce ține de extinderea spre Est. Cu toate acestea, atunci când a fost nevoie, liderii politici, instituțiile europene s-au mobilizat și au încercat, în detrimentul birocrației, să vadă un avantaj al unei integrări mai rapide. De exemplu, putem vorbi despre România. Și astăzi România nu este cel mai eficient membru al comunității europene. Da, în România s-au făcut progrese enorme în lupta împotriva corupției, dar, totuși, nu absolute”, opinează Ștefan Gligor.
Potrivit lui, Uniunea Europeană a avut înțelepciunea să facă acest pași de deschidere mai rapidă spre cetățenii și comunitățile acestor state, pentru a le ridica nivelul de viață. „Acum eu cred că este nevoie de o nouă decizie de un grad imens de înțelepciune. Da, Republica Moldova este astăzi în mare parte o ruină, din punct de vedere instituțional, al eficienței, din punct de vedere corupțional. Din punct de vedere corupțional, suntem o catastrofă. Astăzi, vecinul nostru plătește un preț care va definitiva pentru decenii vectorul nostru de dezvoltare. Or, până acum Republica Moldova era într-o permanență dilemă și tentativă de a sta pe două scaune, de a combina două sisteme de coordonate care nu au fost vreodată compatibile.
Dezbaterea publică la tema „Summitul Consiliului European din 23-24 iunie 2022: „A fi” sau ... „A fi” pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova? Pe ce se poate baza decizia?”, organizată de IPN, a fost ediția a 253-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.