În 2021 a avut loc dinamizarea agendei sociale. Creșterea pensiei minime la nivelul de 2000 de lei, creșterea salariului minim în sectorul bugetar la nivelul de 3200 de lei, dar și înțelegerea de principiu – convenția tripartită: guvern, patronate, sindicate – de a crește venitul minim și în sectorul privat la 4000 de lei în anul viitor constituie succese ce pot fi remarcate ale noii guvernări, a constatat Stas Madan, expert pe probleme economice și sociale la Expert Grup, solicitat de IPN pentru o retrospectivă a anului care se încheie, pe domeniul social.
De asemenea, în Codul Muncii au fost instituționalizate mai multe măsuri care vor permite firmelor mult mai ușor să beneficieze de șomajul tehnic. „Pentru guvernarea PAS, în 2021, agenda socială a fost destul de pregnantă”, a menționat expertul, remarcând faptul că și bugetul pentru 2022 este unul mult mai orientat social.
În același timp, creșterea presiunilor inflaționiste, creșterea generală a prețurilor sunt elemente negative înregistrate în 2021. „Dacă ne uităm la toate sondajele, aceasta este cea mai mare preocupare a cetățenilor. Chiar dacă inflația este una importată, și noi în Republica Moldova, ca stat, nu putem decât să o asimilăm, pentru că este vorba de creșterea prețurilor internaționale, atât la produsele alimentare, cât și la resursele energetice. Acestea s-au produs și ca urmare a dezechilibrelor care s-au creat în logistica internațională. Pentru oameni este un fenomen negativ și, cel puțin, în prima jumătate a anului viitor va constitui în continuare o presiune socială importantă”, a opinat Stas Madan.
Victor Stepaniuc, fost viceprim-ministru pe probleme sociale, consideră că transformările sociale din 2021, în mare parte, au consecințe negative pentru păturile social-vulnerabile. Este vorba despre familiile sărace, familiile pensionarilor. „Guvernarea a majorat pensiile celor care primeau mai puțin de 2000 de lei. Este un lucru pozitiv, care trebuia făcut încă 10 ani în urmă. Dar, având în vedere unele gafe de politică externă, inflația, creșterea prețurilor la combustibil, scumpirea gazului, scumpirea produselor alimentare – cu până la 20% au crescut prețurile la unele mărfuri de primă necesitate, inclusiv la medicamente, toate acestea au consecințe negative în plan social”, a menționat Victor Stepaniuc.
Revenirea la formula veche din legea pensiilor, prin care au egalat femeile cu bărbații, reprezintă un element negativ, chiar dacă guvernarea a încercat să găsească o formulă de compromis – să le permită ieșirea la pensie înainte vârsta standard de pensionare celor cu un stagiu de muncă mare. „Pe de o parte, guvernarea a venit în întâmpinarea cerințelor FMI și a Bănci Mondiale și a admis o măsură anti-socială – majorarea vârstei de pensionare, dar pe de altă parte, s-a găsit o soluție de compromis care funcționează în unele state”, a remarcat fostul vicepremier.
Un alt element punctat de Victor Stepaniuc ține de adoptarea bugetului pentru 2022. „Nu s-a acordat atenția cuvenită funcționării și viabilității sistemului de sănătate. Cei doi ani de pandemie au slăbit sistemul medical. Mulți medici au plecat din sistem, unii au emigrat. Guvernarea trebuia să ia măsuri extraordinare pentru a menține specialiștii. Nu s-a acordat majorarea salarială preconizat încă în 2020. Pedagogii au fost la fel induși în eroare. Ei au așteptat o majorare de salariu cum li s-a promis, dar guvernarea nu a făcut pașii care erau așteptați, deși pedagogii sunt votanții PAS. Este straniu că s-au majorat salariile deputaților, miniștrilor, judecătorilor de la Curtea Constituțională și a altora, dar au uitat de pedagogi”, a specificat Victor Stepaniuc. Chiar și la Ministerului Afacerilor Interne, polițiștii începători primesc salarii destul de mici.
Principala problemă o reprezintă cele 110 000 de familii cu copii sărace. Jumătate din familiile cu copii au venituri sub nivelul de sărăcie. „Ținând cont de inflație, majorarea tarifelor, Guvernul trebuia să susțină aceste familii”, a menționat Victor Stepaniuc.
