Subvenţiile în agricultură necesită a fi acordate producătorilor eficienţi

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) nu şi-a atins obiectivul declarat în anul trecut de a oferi acces mai mare gospodăriilor agricole mici şi mijlocii la sursele financiare destinate subvenţionării, consideră Ion Perju, autorul studiului „Sistemul de subvenţionare în agricultură, administrat de Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură”, lansat joi de IDIS-Viitorul. Perju a menţionat că din cele 400 mln lei cât a constituit fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli în 2010 doar 21,4 la sută au fost asimilate de gospodăriile agricole mici şi mijlocii. El a apreciat că Regulamentul de subvenţionare în anul trecut a fost marcat de elemente birocratice, iar criteriile de evaluare a producătorilor netransparente. De asemenea, plafonarea subvenţiei, pe unele compartimente, a limitat investiţiile în sectorul agroalimentar. Iar condiţiile regulamentului de subvenţionare nu au fost respectate de toţi solicitanţii de subvenţii. Perju a propus ca noul regulament pe 2011 să omită unele condiţii neargumentate, pe care trebuie să le îndeplinească potenţialii beneficiari de subvenţii, inclusiv, de a fi membri ai unor asociaţii de profil şi de a avea o anumită pregătire profesională. Condiţia de a prezenta un plan de afaceri pentru a beneficia de subvenţii urmează să fie păstrată doar la acordarea subvenţiilor investiţionale. Totodată, în opinia sa, este necesară simplificarea Regulamentului ca acesta să fie pe înţelesul beneficiarilor de subvenţii. Alexandru Slusari, preşedinte Uniagroprotect, a menţionat că subvenţiile trebuie oferite producătorilor eficienţi, indiferent dacă aceştia sunt mari sau mici, fără discriminare. El a propus ca Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură să acorde o mai mare atenţie studierii impactului subvenţiilor, rezultatelor cu care s-a soldat activitatea producătorilor, care au primit suport de la stat. Valentina Badrajan, directior executiv al Fondului Provocările Milenilului Moldova, a arătat la necesitatea de a coordona acordarea subvenţiilor cu suportul care vine din alte proiecte, de exemplu, din Fondul Provocările Mileniului pentru crearea infrastructurii post-recoltare. Acesta va multiplica efectul suportului oferit asupra rezultatelor obţinute de producătorii agricoli. Liviu Gumoschi, director executiv al unităţii de implementare a proiectului Băncii Mondiale, Servicii şi Investiţii Rurale, a relevat că BM şi alte instituţii au finanţat elaborarea planurilor de afaceri pentru producătorii beneficiari de subvenţii şi că prezentarea unui plan de afaceri e necesară nu doar pentru obţinerea finanţării, dar şi pentru a disciplina şi mobiliza producătorul. În proiectul bugetului pe 2011, sunt prevăzute pentru fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli 250 mln lei, cu 150 mln mai puţin decât în 2010. Proiectul Regulamentului de subvenţionare a fost elaborat şi se află la etapa definitivării.