Deși autoritățile din Ucraina se arată determinate cu privire la construcția celor șase hidrocentrale pe fluviul Nistru, totul nu pare atât de simplu, întrucât atât mediul academic și societatea civilă din Moldova, cât și din Ucraina, se opun acestei idei. În prezent, discuțiile la nivelul autorităților au încetinit, însă cu siguranță acestea se vor activiza după alegeri, inclusiv cele din Republica Moldova. De această părere este directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”, Ilia Trombițki.
Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv „Eco-TIRAS” a declarat că premierul Pavel Filip a discutat, în cadrul vizitei sale din februarie 2017 la Kiev, inițiativa ucraineană cu privire la construcția celor șase hidrocentrale. Însă, atunci partea ucraineană a spus că nu are planuri să renunțe. În opinia lui Ilia Trombițki, totul nu va fi atât de simplu, deoarece există o rezistență destul de mare și din partea guvernanților ucraineni, și din partea societății civile din Ucraina, mai ales în partea de vest. Totodată, mai multe instituții științifice sunt împotrivă, fiindcă vor fi distruse multe valori naturale protejate din Ucraina.
În viziunea lui Ilia Trombițki, în prezent problema nu este destul de evidentă pentru majoritatea oamenilor din ambele țări. Însă, există speranța că, pas cu pas, populația se va activiza și mai mult împotriva acestei idei și, în final, se va renunța la ea. De asemenea, în opinia sa, totul depinde de mulți factori, și în primul rând de situația politică și de opinia publică. Totodată, urmează alegeri, și ca și în Republica Moldova, e clar că nimic nu va fi rezolvat în acest sens până la încheierea lor. După scrutin, spune liderul asociației, ca de obicei, va fi un activism mai mare din partea autorităților și a populației.
Potrivit lui, pentru partea moldovenească, pericolul construcției celor șase hidrocentrale este micșorarea cantității apei în Nistru. În Acordul dintre Moldova și Ucraina, semnat în 2012, este stipulat foarte clar că ambele țări sunt responsabile pentru întregul bazin. Și aceasta înseamnă că pentru partea moldovenească este importantă nu doar partea sa, ci și cea ucraineană și invers. O apreciere similară este reflectată și în legislația europeană.
În cadrul aceleiași conferințe, au fost prezentate acțiunile unui proiect realizat cu susținerea Agenției de Mediu din Germania. Ilia Trombițki a menționat că acest proiect a fost inițiat împreună cu colegii germani, astfel încât experiența Uniunii Europene să fie împărtășită și în Republica Moldova. Este vorba inclusiv despre implicarea autorităților publice locale în soluționarea problemelor, care deseori sunt neglijate. Un exemplu de activitate este crearea consiliului sub-bazinului râului Bălțata, care este afluentul râului Nistru. În cadrul unor asemenea structuri, din care fac parte și autoritățile publice locale, ONG-uri, sunt abordată problema gestionării râurilor mici în Republica Moldova rămâne a fi gravă, în contextul schimbărilor climaterice care provoacă secarea. De asemenea, este vorba despre acțiunile naturale, care sunt mai mult negative și care nu permit conservarea dorită a naturii.
Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS” a prezentat un ghid pentru gestionarea bazinelor râurilor mici și mijlocii, care constituie un îndrumar metodologic. Acesta descrie principiile, regulile și metodele de gestionare a resurselor de apă la nivel local sunt descrise într-un Ghid pentru gestionarea bazinelor mici și mijlocii. Publicația conține și experiența internațională și națională, cele mai bune practici în gestionarea bazinelor mici – bazin hidrografic și apele de suprafață și subterane asociate lor.
Proiectul „Dezvoltarea capacităților în gestionarea apelor în republica Moldova la nivel local” este implementat de către ONG-ul Institutul de Problemele Mediului din Berlin, în parteneriat cu Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-TIRAS”.
