 |
|
| Veaceslav Craciun | |
În autonomia găgăuză s-a anunțat demararea procesului de înregistrare a unei noi puteri politice – a Partidului Popular Găgăuz-Bulgar „Bugeac”. Din experiența precedentă a formațiunilor cu o agendă regională se știe că tentativele lor de a se prinde la nivelul politicii naționale au fost, puțin spus, nereușite. Aceasta nu descurajează, însă, planurile ambițioase ale inițiatorilor noului partid de a-i uni împreună pe toți locuitorii Sudului Moldovei. Perspectivele și scopurile lui electorale vor deveni clare în cazul unor alegeri parlamentare anticipate.
Partidul Sudului
Ex-deputatul PDM Nicolae Dudoglo vorbea încă din aprilie despre necesitatea unui nou „partid găgăuz”. „Îi propun unire întregului popor găgăuz, tuturor politicienilor noștri. Pasul următor e crearea partidului găgăuz”, a declarat Dudoglo la adunarea adepților săi.
O lună mai târziu, la 19 mai, această idee s-a conturat mai concret în cadrul congresului organizației publice „Devlet” („statul” – n. trad.), conduse de Dudoglo. Pe parcursul manifestației a fost sonorizată și denumirea noului partid – Partidul Popular Găgăuz-Bulgar „Bugeac”. Mai mult, s-a anunțat despre crearea unui comitet organizatoric, care se va ocupa de colectarea semnăturilor de la locuitori și de alte proceduri de înregistrare a noii forțe politice. În fruntea comitetului a fost desemnat președintele comitetului de observatori al tele-radio companiei publice a Găgăuziei (RTG) Igor Ianac. Printre celelalte persoane inițiate se numără ex-primarul Taracliei Vasile Gaidarji și consilierul municipal din Comrat Stepan Cara.
Chiar din denumirea proiectului se poate deduce cu ușurință că inițiatorii „Bugeacului” consideră că-și vor recruta adepții de bază în Autonomia găgăuză și raionul Taraclia. Totodată, ei încearcă să combine o poziție care să întrunească cadrul național, pe care l-au declarat, cu internaționalismul regional.
„Ne propunem să integrăm în structurile puterii principalele etnii, care populează Sudul Moldovei. Ideea de bază este asigurarea intereselor naționale”, a declarat la RTG Igor Ianac.
A încercat să pună accentul pe identitatea regională a adepților și Stepan Cara. „Trebuie să-i unim pe locuitorii noștri sub un drapel comun. Nu sub flamura unui partid, ci sub drapelul poporului nostru și al Sudului țării”, a declarat el.
Capcana cadrului etnic
În pofida caracterului confuz al mesajului politic al noului partid, încărcătura patetică a acestui proiect e la suprafață: Găgăuzia și Taraclia au nevoie de o forță politică care ar propulsa interesele regiunii, pentru că actualele partide „de la Chișinău”, făcând uz de electoratul local, nu vor sau nu sunt apte să facă față acestei sarcini în măsura cuvenită.
În expunerea dată, ideea în cauză ar putea întruni suficienți adepți în regiunea de Sud. Așa s-a întâmplat cu Partidul Regiunilor din Moldova, creat de ex-bașkanul Mihail Formuzal. Cea mai mare parte a membrilor acestei formațiuni a fost, la momentul înregistrării, din Găgăuzia. Dar, spre deosebire de „Bugeac”, regionalii au reușit să articuleze chiar în momentul startului o doctrină mai reușită, care permitea formațiunii să evite cadrul îngust etnic.
Promovarea elitelor regionale în organele puterii centrale și decentralizarea financiară, întrețesute cu apărarea drepturilor minorităților naționale, prietenia cu Rusia și alte componente ale centrismului de stânga moldovenesc au făcut ca programul PRM să devină, teoretic vorbind, la fel de atractivă și pentru locuitorii Comratului și Taracliei, dar și a Dondușenilor și Bricenilor. În acest sens, noua formațiune politică va fi inconfundabil etichetată ca „proiect găgăuz”, ceea ce va determina plafonul ei electoral. În continuare, doar exerciții aritmetice.
Aritmetica fanteziilor
Care sunt șansele unui partid de genul „Bugeacului” în faza incipientă să acceadă în Parlament? Pragul de trecere este de 6 la sută. Având în vedere numărul total al alegătorilor și indicatorii de prezență la vot în cadrul ultimelor câtorva campanii parlamentare, un procent echivalează cu 15 mii de voturi. Conform registrului național, Găgăuzia și raionul Taraclia reprezintă aproximativ 165 de mii de alegători. La alegerile parlamentare din anul 2019 aici au votat circa 78 mii de cetățeni, iar la alegerile din anul 2014 circa 82 mii.
Ceea ce înseamnă că pentru a obține râvnitele 6 la sută, „Bugeacul” trebuie, mai întâi de toate, să ridice activismul regional al alegătorilor și să aducă la urne cel puțin 90 de mii de participanți la votare și, într-al doilea rând, să-i convingă să uite de celelalte partide votând unanim pentru sine. E de domeniul fantasticului. Sau, al fanteziilor.
Se va vedea la alegeri
Chestiunea privind calculele inițiatorilor „Bugeacului” va deveni foarte actual în cazul unor alegeri parlamentare anticipate. Conform lui Igor Ianac, comitetul organizatoric urmează să încheie înregistrarea formațiunii până la 1 august. Pe lângă formalitățile de constituire, cea mai dificilă încercare a proiectului va fi să corespundă cerințelor legii în ceea ce privește reprezentanțele partidului în cel puțin 18 raioane. Unde mai pui că fiecare reprezentanță trebuie să includă cel puțin 120 de persoane, iar în totalitate, partidul trebuie să aibă nu mai puțin de patru mii de membri. Se prea poate că și acest obstacol va fi depășit. Se știe, că în politica moldovenească problema în cauză se soluționează prin achiziționarea partidelor în stare de anabioză politică, urmată de schimbarea brandului și realegerea conducerii.
Care poate fi scopul unui partid apriori perdant? Vom vedea la alegeri. Actualii favoriți ai electoratului „găgăuz-bulgar” în persoana socialiștilor vor lua „Bugeacul” drept un spoiler, montat cu misiunea de a le deturna o parte din alegătorii din Sud. În timp ce „Bugeacul” va trebui să convingă lumea că lucrurile stau altfel.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.