„Structurile de forţă concentrază cel mai mare pericol pentru statul moldovenesc”. Interviu Info-Prim Neo cu Pantelei Sandulachi, preşedintele Asociaţiei „Parlamentul 90”, din ciclul „19 ani de Independenţă”

[ - Cum apreciaţi faptul că în acest an s-a revenit la denumirea sărbătorii pe care i-au dat-o deputaţii primului Parlament democratic – Ziua Independenţei Republicii Moldova?] - În acest an sărbătoarea va fi mult mai luminoasă, mult mai sufletească, pentru că s-a revenit la denumirea corectă a sărbătorii. Mai mult, în această lună, se împlineşte un an de la constituirea Alianţei pentru Integrare Europeană, care, cu toate problemele ei, a reuşit să dea un nou suflu acestei sărbători. Noi ne mândrim că Moldova a rezistat ca stat şi a demonstrat că decizia din 27 august august 1991 a fost una corectă din punct de vedere politic. [ - Care credeţi că au fost cele mai mari realizări obţinute în folosul Independenţei pe parcursul guvernării AIE?] - Cea mai mare realizare este că oamenii au început să se simtă mai protejaţi, au obţinut dreptul la liberă exprimare. Ţara noastră a început să fie privită cu alţi ochi, pentru că mai ieri eram numiţi toţi comunişti, o ţară cu drapelul roşu. În anii de Independenţă în general, mai multe realizări au fost în plan politic şi mai puţine în plan economic şi social, deşi actuala guvernare a stopat acest declin. Este important, totuşi, că Europa a devenit solidară cu Republica Moldova. Aceasta este o mare realizare a AIE pe care nu am obţinut-o timp de 19 ani. [ - Au fost realizate aşteptările de la începutul anilor 90?] - Aşteptările în plan social au fost mari în 1991, dar rămân a fi mari şi astăzi. Este o realitate. Aspectul social însă depinde de cel politic, de cei care guvernează ţara. Noi şi astăzi vedem ce moştenire gravă a rămas în urma administrării comuniste sub aspectul structurilor de forţă. Cel mai mare pericol al statului moldovenesc anume aici se concentrează. De aceea noi, o bună parte din deputaţii primului Parlament, ne-am ataşat unui partid politic deschis, deşi puteam sta liniştit într-o parte şi să ne dăm cu părerea. Am hotărât să ne implicăm pentru că aceşti tineri de la guvernare sunt aşa cum am fost noi la începutul anilor 90. Atunci noi nu am avut acest sprijin şi nu trebuie să repetăm greşelile. [ - Cum reacţionaţi când multă lume spune că Republica Moldova nu este cu adevărat independentă?] - În viziunea mea, din toată perioada de independenţă, anii 1990 - 1991 şi prima jumătate din 1992 noi am fost cu adevărat liberi, pentru că toate deciziile erau luate doar la Chişinău. După 1994, toate deciziile se dictau deja de către centrele geopolitice. Astăzi, probabil că Rusia şi este deranjată din această cauză, pentru că Republica Moldova a redevenit independentă în luarea deciziilor şi merge clar şi ferm spre Europa. [ - Care a fost cel mai mare pericol din ultimii ani care a planat asupra Independenţei Republicii Moldova?] - Cel mai mare pericol este mentalitatea omului, să ştiţi. Din momentul în care omul este hotărât şi este conştiemt de acest lucru, nimic nu îi poate sta în cale. Din păcate, la o bună parte din populaţia noastră mai există mentalitatea aceasta de a fi sclav, că cineva din exterior trebuie să vină să ne rezolve problemele noastre interne şi toţi aşteaptă salvarea anume de la răsărit, în timp ce cele mai grave probleme noi le-am avut şi le avem de la Moscova. Dacă noi depăşim acest handicap, să ştiţi că Moldova va fi o altă ţară şi Europa crede în lucrul acesta. În primul rând, pentru că în aceşti 19 ani a crescut o altă generaţie, care nu are nimic în comun cu vechiul sistem sovietic, sunt altfel şcoliţi. Să nu uităm şi de diasporă, care acum este pro europeană în gândire, pentru că a văzut cum se face un ban de la zero. Dacă vom uni toate aceste componente, vă asigur că rezultatele vor fi foarte bune. [ - Există diferenţă între felul cum este înţeles patriotismul acum şi acum 19 ani?] - Restabilirea Actului de Independenţă al Republicii Moldova nu a fost un lucru simplu, dar am făcut prin aceasta cu toţii o lecţie că dăm o lecţie de patriotism. Vreau să vă mai spun că sentimentul de patriotism vine acum mai mult din exterior, decât din interior. Am fost peste hotare şi am văzut că acest sentiment al celor de peste hotare este înzecit faţă de cei locali, pentru că ei apreciază mai mult valorile noastre. Moldovenii nicăieri în lume nu sunt cerşetori. Sute de mii de molodveni care sunt plecaţi nu stau la colţ de stradă şi cerşesc, dar muncesc. Sentimentul de patriotism există, oamenilor le place această ţară, numai că au nevoie ca guvernarea să fie adecvată, să ajute omul să-şi aranjeze un trai decent. Cred că în ajunul acestor sărbători noi trebuie să le spunem lucrurilor pe nume aşa cum merg, să nu ne liniştim cu vorbe frumoase. Da, sunt oameni care s-au dezamăgit, pentru că aşteptările din anii 90 au fost enorm de mari. Dar probabil că aşa se construieşte un stat, foarte anevoios, mai ales că în aceşti ani de zile am avut permanent numai piedici puse în calea edificării acestui stat. Aş dori ca cei care deja sunt bunei, iar alţii şi străbunei, să le spună copiilor că o ţară nu se dăruieşte de nicăieri, o ţară se construieşte. Nici nu contează suprafaţa ei, contează conţinutul reformelor şi modul de viaţă care este stabilit. În rest, le doresc la toţi sănătate, credinţă, toleranţă faţă de cei care merită şi să trecem cu brio examenul din toamnă, pentru că aici într-adevăr se hotărăşte soarta, poate că şi pentru totdeauna, a acestui stat – Republica Moldova. [Tatiana Ciobanu, Info-Prim Neo]