Institutul de Politici Publice şi Centrul pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning (România) au prezentat concluziile unui proiect de dezbateri publice pe marginea securităţii Republicii Moldova. Scopul acestor dezbateri a fost să obţină reacţia societăţii civile, a lumii academice şi a experţilor referitor la problemele de securitate. Rezultatele acestui proiect au fost făcute publice în cadrul unei conferinţe de presă la IPN.
În cadrul proiectului au fost organizate şase dezbateri, la care au participat peste 100 de specialişti de nişă şi experţi din lumea academică, societatea civilă şi sectorul privat. „Pe unele dintre subiecte noi am constatat că nu există o înţelegere suficientă şi clară, pe altele au fost punctate destul de bine recomandările. „În cadrul dezbaterilor am discutat despre câteva subiecte majore. În primul rând, mediul de securitate, orientarea politică externă a Republicii Moldova, relaţia cu UE şi NATO, relaţia cu Ucraina, Rusia şi CSI, securitatea societală, corupţia, noile ameninţări, securitatea militară şi profilul strategic şi nivelul de ambiţie al Moldovei”, a menţionat Iurie Pântea, director de program la Institutul de Politici Publice.
Strategia de Securitate Naţională este un atribut al instituţiilor statului, este asumat de către preşedinte, intră în Consiliul Superior de Securitate şi, ulterior, ajunge în Parlament. „Am observat că există un deficit major de coerenţă la nivelul documentelor juridice în domeniul securităţii. Am constatat că la nivel executiv nu există un instrument de coordonare a politicilor şi a instituţiilor implicate în domeniul securităţii naţionale. Noi am propus şi numirea unui vicepremier cu responsabilităţi în domeniul securităţii care să poată integra tot ceea ce înseamnă instituţiile aferente securităţii”, a declarat Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning din România.
Experţii au constatat lipsa preocupărilor pentru securitatea atât la nivelul societăţii, cât şi la nivelul decidenţilor, existenţa unor subiecte tabu, care nu sunt abordate, imaginea militarului în societate are un nivel scăzut, acceptarea gradului excesiv de secretizare a planurilor şi documentelor. De asemenea, participanţii la dezbateri sunt de părere că spiritul critic, ca instrument de filtrare a propagandei şi de combatere a războiului informaţional trebuie predat în şcoli la toate nivelurile.
„Eu cred că exerciţiul a fost extrem de util pentru că este o sinteză a lucrurilor care exprimă, parţial, îngrijorările reprezentanţilor sistemului de securitate. Este importantă identificarea problemelor care trebuie luate în considerare atunci când sunt adoptate documentele. Strategia trebuie să fie un document care să producă schimbări foarte mari”, a specificat fostul ministru al apărării, Viorel Cibotaru.
„În cadrul dezbaterilor s-a discutat foarte mult despre faptul că cea mai mare ameninţare la adresa securităţii naţionale este lipsa coeziunii societale, care duce la foarte multe probleme. Una din sursele ce duce la lipsa coeziunii este înţelegerea greşită a anumitor subiecte de securitate, lipsa unui mesaj comun al decidenţilor, ceea ce duce la o discrepanţă între interesul naţional promovat şi percepţiile cetăţenilor”, a menţionat Elena Mîrzac, directoarea Centrului de informare şi documentare privind NATO de la Chişinău.
Experţii au menţionat că corupţia este cea mai mare problemă de securitate din Republica Moldova şi trebuie menţionată ca atare în Strategia de Securitate şi toate instituţiile statului trebuie să se preocupe de lupta împotriva corupţiei.
