14% dintre locuitorii municipiului Chișinău nu sunt mulțumiți de siguranță, alți 14% – de infrastructura socială, iar17% – de situația ecologică din oraș. Încă 17% dintre persoanele intervievate nu sunt mulțumite de spațiile verzi din capitală, iar 19% – de infrastructura de transport și tot atâția – de amenajarea teritoriului. Cifrele au rezultat dintr-un studiu efectuat în cadrul elaborării Strategiei de dezvoltare socio-economică și spațială durabilă a municipiului Chișinău. IPN a încercat să afle ce propune documentul și cum va schimba situația.
Potrivit viceprimarului Ilie Ceban, o strategie de dezvoltare a urbei bine elaborată și consultată cu comunitatea este necesară pentru a ajusta Planul Urbanistic General al orașului. Această strategie va servi drept carte de căpătâi pentru funcționarii municipali și pentru viitorul municipiului Chișinău. Strategia de dezvoltare socio-economică și spațială durabilă a municipiului Chișinău a fost elaborată pentru a identifica prioritățile, obiectivele și sarcinile dezvoltării socio-economice și teritoriale a municipiului, corelate cu necesitățile orașului.
Alina Procopciuc, specialist principal în Direcția relații publice și buget civil din cadrul Primăriei Chișinău, a precizat pentru IPN că elaborarea Strategiei a durat mai mult de un an, în proces fiind implicați reprezentanți ai Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, experți din cadrul a două companii, dar și reprezentanți ai Fundației „Centrul pentru Dezvoltarea Chișinăului”. Documentul are drept obiectiv de a transforma orașul astfel ca el să fie mai confortabil pentru chișinăuieni.
Strategia cuprinde opt compartimente: formarea identității Chișinăului, dezvoltare spațială durabilă a teritoriului, dezvoltarea mediului urban confortabil, dezvoltarea socio-demografică, dezvoltarea socio-economică a teritoriului, dezvoltarea infrastructurii de transport și tehnico-edilitară, dezvoltarea sectoarelor istorico-cultural și de turism, dezvoltarea potențialului patrimoniului natural și de protecție a mediului.
În ceea ce privește construcțiile urbane, Strategia prevede, pe termen scurt, amenajarea complexă a curților de bloc, formarea unor rețele pietonale calitative. Pe termen lung, documentul stipulează renovarea clădirilor instituțiilor de învățământ mediu și preșcolar, crearea unor centre de agrement, sportive în sistemul actual de construcții. Un alt obiectiv important se referă la aprobarea și implementarea unui nou Plan Urbanistic General care ar reprezenta un cod de design unic pentru toate centrele urbane ale municipiului.
Strategia trebuie să conțină obligatoriu proiecte de colectare selectivă a deșeurilor
Constantin Bulimaga, șeful laboratorului ecourbanistică din cadrul Institutului de Ecologie și Geografie, unul dintre cei 10 experți care au fost consultați în procesul de elaborare a documentului, a specificat pentru IPN că Strategia trebuie să conțină obligatoriu proiecte de colectare selectivă a deșeurilor. „Adică, e nevoie de creat infrastructura necesară pentru implementarea colectării separate a deșeurilor. În prezent deșeurile sunt colectate toate împreună, iar ulterior ele se duc la depozitul de la Țânțăreni. Ce am câștiga din colectarea selectivă a deșeurilor? Am putea folosi deșeurile reciclate în calitate de materie primă, întrucât 70% din deșeurile colectate sunt reciclabile. Odată cu crearea infrastructurii respective, vor fi create și noi locuri de muncă în sfera prelucrarea deșeurilor reciclabile. La fel, am diminua spațiul necesar pentru depozitarea deșeurilor, iar în același timp am diminua și poluarea mediului. Dacă 100% din deșeurile reciclabile sunt duse la Țânțăreni, acestea poluează imens toate componentele de mediu. Ca rezultat al procesului anaerob, se încep procese de fermentare care duc la generarea CO2 și CH4 și la formarea unui volum foarte mare de ape reziduale care poluează apele de suprafață. Totodată, în urma fermentării se elimină o cantitate mare de gaze, cu miros, și acestea influențează negativ sănătatea populației. Mai mult, odată cu colectarea selectivă a deșeurilor, va fi exclusă poluarea apelor freatice, cu aceste scurgeri, care au loc din deșeurile degradabile. Dar dacă se va implementa colectarea selectivă a deșeurilor, la gunoiștea de la Țânțăreni vor nimeri doar 30% din deșeuri inerte, care nu vor duce la poluarea mediului”, a explicat expertul.
Responsabilul de la Institutul de Ecologie și Geografie a adăugat că deșeurile alimentare pot fi compostate sau prelucrate termic la 120 de grade, iar ulterior acestea pot fi utilizate ca hrană pentru animale sau ca îngrășăminte pentru sol. Cu atât mai mult cu cât vara, toamna, circa 70% din deșeuri sunt organice – e vorba de coji de harbuz, cartofi, mere, a spus Constantin Bulimaga.
Taxă de dezvoltare pentru crearea infrastructurii urbane
Veaceslav Ioniță, expert economic la IDIS „Viitorul”, care la fel a fost consultat de Primăria Chișinău în procesul de elaborare a Strategiei, a venit cu mai multe sugestii ce trebuie să facă municipalitatea ca să obțină mai multe venituri. „În ultimii 10 ani în Chișinău s-au investit circa 4 miliarde de euro în imobile, dar nu s-a dezvoltat infrastructura. Noi, practic, am omorât orașul, adică banii aceștia privați care s-au investit, în loc să transforme orașul într-o poveste, noi l-am mutilat și l-am distrus. IDIS „Viitorul” sugerează Primăriei să introducă așa-numita taxă de dezvoltare. Toate companiile de construcții care încep un nou complex rezidențial să fie obligate să achite o taxă care va merge ulterior la crearea infrastructurii urbane – drumuri, căi de acces, apă, canalizare, iar în acest fel să dezvoltăm cartiere noi. Dacă am fi făcut lucrul acesta la vreme, Primăria ar fi obținut câteva sute de milioane de lei, bani cu care puteau fi construite zone rezidențiale noi”, a subliniat Veaceslav Ioniță.
Totodată, expertul economic de la IDIS „Viitorul” a menționat că municipalitatea are mii de locuri de parcare care în prezent sunt utilizate haotic, de cine vrea și cum vrea. „Propunerea noastră a fost ca să fie creat un sistem de administrare a acestor parcări care să presupună câteva mecanisme de dare în folosință a lor. Să fie încheiate contracte pe termen lung cu persoanele juridice care în fața oficiilor lor au parcări. Mulți le folosesc abuziv, chiar își pun semne precum că parcarea este interzisă, pun obstacole că nimeni nu are voie să parcheze, chiar dacă aceasta nu este parcarea lor, ci este proprietate publică. O practică de contracte de acest fel este în România, spre exemplu. Contractele pot fi încheiate pe un an sau pe câțiva ani. De exemplu: 5 locuri de parcare cu plata lunară de 500 de lei se dau în chirie pe o perioadă de 5 ani. Primăria încasează bani, iar agentul economic are garantată parcarea. Deci, orice altă persoană care se parchează pe acest loc o face pe un loc privat și suportă toate consecințele – plătește amendă, îi este ridicată mașina. Sugerăm ca toți agenții economici care în prezent folosesc abuziv terenurile publice să încheie contracte de închiriere. Chișinăul ar trebui să fie printre primii care să implementeze soluții inteligente pentru parcările urbane și să dea exemplu și la alte orașe”, a subliniat Veaceslav Ioniță, solicitat de IPN.
Expertul economic a adăugat că IDIS „Viitorul” a venit și cu alte soluții, care nu vizează veniturile Primăriei, dar rezolvă o altă problemă urbană. E vorba despre parcările rezidențiale. „În cadrul cartierelor locative avem mii de parcări, care este proprietatea comună a locatarilor. Și la noi cum stau lucrurile? Cine primul a venit, acela a parcat. În acest sens trebuie modificată legislația, ca asociațiile de locatari să poată marca aceste locuri de parcare și să le dea în chirie locuitorilor, iar banii să fie utilizați de către asociațiile de locatari pentru reparația blocurilor, pentru curățenie în scările blocurilor, pentru amenajarea teritoriului. Dacă am avea cel puțin vreo 20 de mii de locuri de parcare, care să fie închiriate lunar cu 500 de lei, aceasta ar însemna 10 milioane de lei pe lună sau 120 de milioane de lei pe an, iar acestea nu vor fi veniturile Primăriei, ci ale asociațiilor de locatari. Acești bani vor putea fi utilizați pentru reparația acoperișurilor, pentru amenajarea teritoriului din apropierea blocului locativ etc. La un bloc locativ mare, care are vreo 30 de locuri de parcare, aceasta ar însemna cel puțin 15 mii de lei pe lună. Cu cât mai mulți bani vor avea asociațiile de locatari, cu atât mai puține dureri de cap vor avea reprezentanții Consiliului municipal Chișinău și ai Primăriei capitalei”, a spus Veaceslav Ioniță. Propunerile respective au fost înaintate de IDIS „Viitorul” în cadrul unui proiect finanțat de Ambasada Marii Britanii.
Mai multe noduri de transport feroviar și conexiunea Căii Ferate cu Aeroportul
Un alt expert care a fost consultat de Primăria Chișinău în procesul de elaborare a strategiei, Vasile Codreanu, șef-adjunct al serviciului întreținere de linii din cadrul Căii Ferate din Moldova, a precizat pentru IPN că e nevoie ca Strategia de dezvoltare socio-economică și spațială durabilă a municipiului Chișinău să prevadă crearea unor noduri de masă tranzit sau noduri de transport în zona Visterniceni, Gara Feroviară, de la Chișinău spre Revaca. „În Chișinău crește aglomerația, asta se simte, e tendința de urbanizare. Respectiv, crește inevitabil și fluxul de automobile. Aceste noduri de masă tranzit vor oferi o alternativă transportului public care vine zilnic spre Chișinău și persoanelor care fac naveta zilnic spre capitală, e vorba de axa Ungheni-Chișinău și Tighina-Chișinău, oferind servicii mai bune, o circulație mai frecventă a trenurilor. Aici trebuie să se implice și municipalitatea ca să sporească numărul trenurilor care vor circula spre Chișinău zilnic. Pentru aceasta e nevoie să fie create niște noduri de transport care vor face conexiunea transportului feroviar până la intrarea în capitală, aproximativ în zona Visterniceni, unde există o stație feroviară, dar și în zona Gării Centrale, la Revaca, în direcția localității Sângera. Aici pot fi organizate stații feroviare, unde vor trece trenuri cu o capacitate de 100, 200 sau 300 de călători. Iar de aici călătorii vor putea merge în oraș cu troleibuze, autobuze. Altminteri, oamenii vor circula mai mult cu automobile, iar aceasta va duce la creșterea traficului, însă nu avem spații pentru a lărgi drumurile și pentru ca să construim autostrăzi. Totodată, în stațiile mari în care pasagerii vor coborî din transportul feroviar și vor urca mai departe în transport public – troleibuze, autobuze – vor fi create magazine alimentare, iar această amenajare va face orașul mai atractiv”, a detaliat Vasile Codreanu.
Conexiunea liniilor de care ferată cu Aeroportul Internațional Chișinău este un alt element important pe care trebuie să îl prevadă Strategia de dezvoltare socio-economică și spațială durabilă a municipiului Chișinău, a adăugat responsabilul de la Calea Ferată din Moldova. „Desigur, municipalitatea nu va putea realiza această conexiune de una singură, dar poate contribui la crearea acestei legături. Uniunea Europeană promovează proiecte de mobilitate mai bună, inclusiv care ar prevedea conexiunea aeroportului cu transportul feroviar, cu centrul orașului. Un studiu de fezabilitate, care se cere în acest context ar arăta care ar fi costurile pentru crearea conexiunii Căii Ferate cu Aeroportul Internațional Chișinău, și aici este vorba de vreo 3-4 km de linii de care ferată”, a specificat Vasile Codreanu.
În februarie și mai anul curent au avut loc consultări publice pe marginea Strategiei de dezvoltare socio-economică și spațială durabilă a municipiului Chișinău. La etapa actuală se examinează recomandările care au parvenit în cadrul consultărilor, iar cele mai relevante dintre ele se vor include în varianta finală a Strategiei. Strategia de dezvoltare socio-economică și spațială durabilă a municipiului Chișinău urmează a fi aprobată de Consiliul municipal Chișinău până la sfârșitul anului curent.
Daniela Moraru, IPN
