La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, stocul de credite acordate de băncile comerciale înregistrează o creștere de 35,4 miliarde de lei. Ca urmare a aplicării metodologiei Clasamentului performanței bancare, în top se situează bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național. Este vorba despre BC Moldova-Agroindbank, BC Mobiasbancă și BC Moldindconbank. Preponderent acestea excelează la capitolul profitabilitate și indicatori de piață, revenindu-le circa 82% din profitul acumulat la nivel de sector și 61% din totalul activelor bancare. Clasamentul a fost elaborat de către experții Centrului analitic independent Expert-Grup, transmite IPN.
Conform clasamentului, băncile cu cea mai solidă bază de capital în raport cu activele sunt: BC Eximbank; BCR Chișinău și BC EuroCreditBank. Băncile cu cel mai mare volum de active lichide sunt: BC Victoriabank; BC Eximbank și Moldindconbank. Totodată, băncile cu cele mai calitative active sunt: BC ProCredit Bank; EuroCreditBank și BC Fincombank, iar băncile cu cea mai mare rentabilitate a capitalului sunt: Moldindconbank; Mobiasbancă și Moldova-Agroindbank, iar băncile cu cea mai mare cotă de piață după portofoliul de credite sunt: Moldova-Agroindbank; Moldindconbank și Mobiasbancă.
Lichiditatea băncilor rămâne mult peste limitele reglementate, pe termen scurt atingând un nivel de circa 55% – adică, mai bine de jumătate din expunerile băncilor sunt reprezentate de active lichide (valori mobiliare de stat, certificate ale Băncii Naționale a Moldovei sau rezervele obligatorii). Indicatorii calității activelor continuă să se amelioreze datorită eforturilor susținute de soluționare a problemei creditelor expirate acordate anterior crizei bancare. Astfel, în noiembrie 2018, rata creditelor neperformante înregistrează un nivel de aproximativ 13,4%, oscilând în segmentul 5-33% în dependență de bancă. Băncile continuă acumularea de profit, dar capacitatea acestora de a susține un asemenea ritm pe termen lung pare a fi limitată, în condițiile în care profitabilitatea nu reprezintă rezultatul expansiunii activității de creditare, ci mai degrabă un efect marginal al politicii monetare care poate fi luat în calcul pe termen scurt.
În studiul Expert-Grup se mai menționează că, după trei ani de evoluții anemice, funcția de intermediere a băncilor cunoaște primele semnale pozitive de creștere. Pe fondul reducerii nivelului ratelor de dobândă, crește cererea de credite noi, atât din partea persoanelor fizice, cât și din partea agenților economici. Finanțarea populației se accentuează pe fondul extinderii categoriilor de persoane beneficiare de programul de stat „Prima casă” și creșterii cererii de credite de consum. Acest fapt determină și o extindere a maturității portofoliului total de credite, în special a celor cu scadența de peste cinci ani din contul celor de până la un an. Pe fundalul acestor evoluții, pentru prima dată de la criza bancară din 2014-2015, viteza de acordare a creditelor noi tinde să fie mai mare decât cea de rambursare a creditelor anterior acordate, fapt reflectat și în dinamica stocului de credite.
