Tinerii sunt resursa principală pe care contează fiecare stat, iar lipsa acestora pe piața muncii reprezintă o problemă pentru fiecare țară. Spre regret, Moldova înregistrează, an de an, o scădere constantă a numărului tinerilor, nu doar din cauza natalității, dar și a migrației peste hotare. Mulți tineri și adolescenți sunt atrași de șansele de a pleca peste hotare la muncă sau la studii. Totodată, Moldova înregistrează indicatori înalți, față de țări din UE, privind neangajarea pe piața muncii. Despre cum este stimulată implicarea în antreprenoriatul social al tinerilor, despre oportunități și obstacole au discutat participanții unui workshop organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, transmite IPN.
Iulia Costin, director general la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM (ODIMM), a precizat că doar 18% dintre tinerii cu vârsta între 15-24 de ani sunt ocupați în câmpul muncii în Republica Moldova și doar 42% în segmentul de vârstă de la 25 la 29 de ani. Din numărul total al cetățenilor țării care sunt inactivi, 328 de mii, cu vârsta de la 15 la 29 de ani, sunt incluși în statistici drept categoria NEET (nu lucrează, nu studiază, nu urmează cursuri de formare profesională). Actualmente, ODIMM are în implementare 12 programe de suport pentru toate categoriile de tineri.
Elena Nofit, consultantă în comunicare la Centrul Contact, spune că organizația a lansat mai mult programe de dezvoltare a antreprenorialului social în Republica Moldova, conducându-se de nevoile societății civile și, în mod special, ale tinerilor. Recent, a fost lansat un proiect de valorificare a potențialului tinerilor antreprenori din Moldova și Ucraina, fiind un proiect care derulează paralel în cele două țări. Accent s-a pus pe tineri, deoarece, potrivit unui studiu, antreprenorialul social nu este cunoscut în rândul tinerilor, ei nu au acces la informații, nu cunosc despre oportunitățile existente. Astfel, sa decis a se veni cu programe care să răspundă acestor necesități. Au fost lansate campanii de informare, a fost implicată mass-media și dezvoltat interesul ei de a scrie despre antreprenorialul social. Pentru a stimula inițiativele de afaceri sociale, Centrul a lansat un apel de granturi, exclusiv pentru tineri, care încă este deschis și se poate de aplicat.
Dumitru Stoica, membru al Biroului administrativ al Centrului Național al Tineretului din Moldova (CNTM), spune că, pe zi ce trece, tinerii devin tot mai implicați, fapt care se datorează inclusiv programelor pentru tineri. Centrele de tineret se axează pe identificarea necesităților tinerilor și pe soluții în baza respectivelor necesități, așa ca tinerilor să le fie interesant să se implice.
Sergiu Gurău, de la Asociația Obștească Eco-Răzeni, fondator al întreprinderii sociale de inserție „Floare de cireș”, spune că Asociația se axează pe dezvoltarea oportunităților de implicare pentru tineret în mediul rural. Asociația a decis să creeze o afacere în domeniul alimentației, cu susținere din granturi. A început cu șapte salariați, acum s-a ajuns la 23, dintre care mai mult de 50% sunt tineri fie cu dizabilități, fie din familii defavorizate. În pandemie s-a pierdut circa jumătate de un milion de lei, dar a făcut tot posibilul pentru a menține salariații, apelând la subvenții din partea statului. Sergiu Gură declară că vrea să demonstreze că se poate de dezvoltat antreprenoriatul social în țară și să motiveze și alte persoane să vină în acest domeniu.
Marina Albu, președinte al Rețelei Naționale LEADER din Republica Moldova, a descris Rețeaua LEADER ca un mecanism de dezvoltare rurală a Uniunii Europene cu o experiență de peste 30 de ani de activitate. În Moldova, se implementează din 2017. Acesta funcționează astfel: se selectează o microregiune care este compusă din cel puțin trei unități administrative-teritoriale, cu o populație de cel puțin 10 mii de locuitori. Un grup de instituții și organizații elaborează o strategie de dezvoltare economică a respectivului teritoriu. Grupul se înregistrează ca persoană juridică. Marina Albu a făcut apel către tineri să se implice în grupurile de acțiune locală care au șanse de a face schimbări la nivel local. Aceste grupuri primesc resurse financiare pentru implementarea planurilor de acțiune locale.
Alexandr Burdian, absolvent al Școlii naționale de Studii politice și administrative de la București, menționează că, Factorul European reprezintă o sursă de bune practici și experiență, care poate fi utilă pentru dezvoltarea economiei sociale a Republicii Moldova. Iar Cătălina Plinschi, masterandă în cadrul Universității „ Alexandru Ioan Cuza”, crede că introducerea aspectelor de instruire în materie de antreprenoriat social este necesară de la etapa primară de educație. În opinia sa, lipsește o disciplină care ar cuprinde învățarea de abilități, dar și materiale didactice. În ultimii ani lucrurile se schimbă, dar nu suficient pentru transmiterea cunoștințelor despre deschiderea unei afaceri pentru tineri, a mai spus tânăra.
Evenimentul a fost organizat de către stagiari și tinerii cercetători participanți în cadrul programelor #StagiuIPRE2021 și #YoungFellowsIPRE2021 în cadrul proiectului IPRE „Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.
