Ştefan Urâtu: Republica Moldova nu putea opune rezistenţă Rusiei în martie 1992

„În martie 1992, tânărul stat Republica Moldova nu putea opune rezistenţă tendinţelor expansioniste pe care le manifesta şi continuă să le mai manifeste gigantul Federaţia Rusă. Greşeala politicienilor moldoveni de atunci a fost că nu au văzut cum se făceau speculaţii cu populaţia din stânga Nistrului”. O declaraţie în acest sens a făcut pentru Info-Prim Neo Ştefan Urâtu, consilierul şefului statului pe probleme politice, fostul preşedinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova. Ştefan Urâtu consideră că războiul de pe Nistru a apărut din două motive: clasa politică de atunci nu era pregătită să opună rezistenţă Federaţiei Ruse şi nu a fost atentă la formarea „coloanei a cincea”. Despre negocierile de astăzi dintre Chişinău şi Tiraspol, Ştefan Urâtu spune că sunt „o pierdere de timp”, pentru că din partea Republicii Moldova se schimbă foarte des negociatorii, în timp ce partea transnistreană este reprezentată de aceleaşi persoane. „Cei care vin pentru negocieri încep de fiecare dată de pe o foaie albă. Esenţa problemei este că, de fiecare dată, se cedează mai mult sau mai puţin din partea Chişinăului”, mai subliniază Urâtu. „Este necesar ca Republica Moldova să insiste că problema transnistreană nu este una etnică şi nici nu este vorba despre un conflict intern. Chiar dacă punţile de legătură dintre cele două maluri se ruinează din cauza posturilor vamale artificiale, inimile oamenilor simpli de pe ambele maluri bat în unison”, a mai spus Ştefan Urâtu. La 2 martie se împlinesc 18 ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru. La luptele pentru independenţa şi integritatea R. Moldova au participat 29 mii de persoane, dintre care 3402 din cadrul Ministerului de Interne, 286 de persoane au decedat, iar 289 au rămas invalizi.