Ştefan Urâtu: La Chişinău nu există consecvenţă pentru soluţionarea conflictului transnistrean

La Chişinău nu există consecvenţă pentru soluţionarea conflictului transnistrean, susţine Ştefan Urâtu, preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova (CHDOM). Într-un interviu acordat Agenţiei Info-Prim Neo, expertul a declarat, caracterizând evoluţia reglementării conflictului transnistrean la doi ani după alegerile parlamentare din 6 martie 2005, că, dacă în direcţia integrării în UE se mai întreprinde câte ceva, alternant (un pas înainte şi doi înapoi), atunci în soluţionarea problemei transnistrene - care este cea mai importantă pentru Moldova, deoarece de ea depinde şi integrarea europeană - se face şi mai puţin. Urâtu spune că personal a salutat coalizarea anumitor forţe politice şi, în primul rând, a fracţiunilor parlamentare, cel puţin, în două probleme strategice pentru RM: soluţionarea conflictului transnistrean şi direcţia europeană de dezvoltare. Însă în ambele cazuri nu există consecvenţă, ceea ce denotă faptul că echipa este răzleţită. Cei care au creat „coaliţia” nu şi-au asumat răspundere până la capăt. Este mai simplu să declari că ieşi din coaliţie, dar problema constă în a conduce coaliţia spre idealurile tale. Ceea ce s-a întâmplat demonstrează o dată în plus că nu avem încă partide politice capabile să lupte pentru Putere şi să conducă Statul, să-şi asume întreaga răspundere”, a declarat Urâtu. Referindu-se la acţiunile pozitive în reglementarea acestei probleme, Urâtu a menţionat începutul unor activităţi, deşi încă insuficiente, de a reglementa regimul pe sectorul transnistrean a frontierei moldo-ucrainene; introducerea unui nou format (5+2) la negocierile privind soluţionarea conflictului; precum şi o serie de acţiuni, orientate spre internaţionalizarea cunoştinţelor despre diverse faţete ale conflictului transnistrean. În ceea ce priveşte minusurile în evoluţia problemei transnistrene, preşedintele CHDOM s-a referit la lipsa unei strategii şi a unui plan bine elaborat în ceea ce ţine de soluţionarea conflictului. În această privinţă, susţine Urâtu, se pare că doar Federaţia Rusă are un plan, pe care-l implementează consecvent. Printre punctele slabe, expertul a mai menţionat hazardul şi dezinteresul manifestat de structurile statale de care depinde nemijlocit soluţionarea crizei transnistrene, precum şi lipsa accesului la justiţie pentru populaţia din stânga Nistrului. Totodată, nu s-a reuşit ca posturile pretinşilor pacificatori să fie desfiinţate, ca fiind inutile şi chiar dăunătoare scopurilor urmărite, susţine Urâtu. În ceea ce priveşte acţiunile care trebuie să fie efectuate până la finele mandatului actualei legislaturi, Ştefan Urâtu a menţionat necesitatea elaborării unui plan strategic, cu o echipă concretă de implementare şi cu implicarea tuturor structurilor statului, societăţii civile din Moldova şi a organismelor internaţionale interesate.