Ştefan Urâtu: Acţiunile autorităţilor statului în reglementarea conflictului transnistrean au scopuri electorale. Sondaj Info-Prim Neo

Agenţia de ştiri Info-Prim Neo desfăşoară un sondaj de opinie printre lideri ai formaţiunilor politice, exponenţi ai societăţii civile, formatori de opinie de pe ambele maluri ale Nistrului cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean. Sondajul are drept scop acumularea a cât mai multor puncte de vedere care ar putea contribui la ameliorarea situaţiei existente. Tuturor participanţilor le-au fost adresate aceleaşi două întrebări. De data aceasta răspunde la ele Ştefan Urâtu, preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din R. Moldova. [ - Cum vede organizaţia pe care o reprezentaţi soluţionarea diferendului transnistrean? În ce formă, prin ce mecanisme şi în ce termeni este aceasta posibilă?] - Manifestând atenţie în fecare zi. Nu doar declarând ca este problema nr. 1, ci făcând ca ea sa devina aşa, prin acţiunile tuturor structurilor Statului. Aplicând legislaţia şi Constituţia Republicii Moldova în relaţiile cu „liderii” autoproclamaţi de la Tiraspol, şi a instrumentelor internaţionale la care Moldova a devenit parte în relaţiile cu Federaţia Rusă. Cred ca în 2-3 ani diferendul ar fi soluţionat. [ - În opinia dvs., pe cât de eficiente şi de adecvate situaţiei create sunt acţiunile pe care le întreprinde actualmente conducerea statului R. Moldova? Când credeţi că pot da rezultate eforturile depuse de autorităţi şi la ce rezultate ne putem aştepta?] -Nu sunt adecvate soluţionării definitive şi durabile a diferendului transnistrean, pentru că asemenea acţiuni au fost deja întreprinse de Mircea Snegur (în 1991 şi în 1994), Petru Lucinschi (în 1997) şi de Vladimir Voronin (în 2001). Aceste acţiuni nu au dat efectele scontate de populaţie, însă au dat dividente electorale celor care le-au întreprins, asigurându-se de susţinerea sau cel puţin de o toleranţă din partea Federaţiei Ruse. Evident că şi aceste acţiuni sunt întreprinse cu scop electoral, pentru că la alegerile din 2005, Vladimir Voronin a ales o altă tactică. Respingând Memorandumul „Kozak” el şi-a asigurat atunci susţinerea din eşichierul „centru” şi „dreapta”. Acum văzând că nu mai poate miza pe aceştia a revenit la anul 2001. În acest context şi rezultatele acestor „eforturi” pot fi aşteptate până la alegerile din 2009.