De-a lungul anilor, Rusia a încercat să țină Republica Moldova în sfera sa de influență prin crearea partidelor pro-Kremlin, prin șantaj economic și energetic. Opinia aparține liderului Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, și a fost expusă în cadrul dezbaterii publice la tema „Relațiile moldo-ruse pe fundal de război”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit politicianului, după declanșarea războiului din Ucraina, relațiile bilaterale dintre Chișinău și Moscova au devenit, practic, inexistente. Potrivit președintelui Partidului Schimbării, singura punte de legătură dintre cele două state o reprezintă gazul livrat de Rusia regiunii transnistrene, menținând astfel, artificial, enclava separatistă din stânga Nistrului.
Președintele Partidului Schimbării spune că Rusia nu a respectat, de facto, niciodată Independența Republicii Moldova. A încercat întotdeauna să împiedice apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și s-o mențină într-un statut de vasalitate față de Moscova. Pentru a-și atinge obiectivele, Kremlinul a folosit pârghiile politice, economice și energetice.
„Obiecția de bază pe care Republica Moldova ar trebui să o aibă față de Federația Rusă este că Rusia în loc să respecte Independența, suveranitatea statului, utilizează vulnerabilitățile economice ale Republicii Moldova pentru a-i influența politica internă și externă. Pe parcursul anilor Federația Rusă a făcut acest lucru prin câteva instrumente, în primul rând, au fost create partide politice care reprezintă Rusia în Republica Moldova. Inițial, era Partidul Comuniștilor, ulterior Partidul Socialiștilor, acum este Partidul Șor. Propaganda rusă poziționează aceste partide ca partide strategice de parteneriat în Republica Moldova. Pe lângă faptul că Rusia crește, hrănește și finanțează proiecte politice în Republica Moldova, Rusia utilizează aici instrumente economice. Au început cu embargo-ul din 2006, au continuat cu pretexte sanitare pentru blocarea multor mărfuri. În plus, Rusia pedalează instrumentul energetic. Republica Moldova fiind cu o economie volatilă și slabă, este foarte expusă factorului energetic”, a spus Ștefan Gligor.
Potrivit liderului Partidului Schimbării, relațiile dintre cele două state s-au deteriorat considerabil odată cu preluarea puterii de către partidul pro-european PAS. Deși este în relații ostile cu Chișinăul, Rusia continuă să livreze gaz gratuit în stânga Nistrului pentru a menține viabilitatea regiunii separatiste, spune Gligor.
„Am ajuns la punctul zero al relațiilor bilaterale cu Federația Rusă. Pentru că, de facto, ele nu există. Rusia livrează gaz în stânga Nistrului pentru că altfel Transnistria își încetează existența ca proiect afiliat Federației Ruse. Și atunci Rusia pierde ancora prin care ne ține sub influență”, a explicat politicianul.
Potrivit politicianului, retorica Moscovei privind intențiile guvernării de a atrage Republica Moldova în război reprezintă doar elementul unui război informațional. Potrivit lui Gligor, în contextul războiului de agresiune de la graniță, guvernarea PAS și președintele Maia Sandu reușesc să mențină pacea și stabilitatea în Republica Moldova.
„Este evident că Ucraina are astăzi necesități militare care pot fi rezolvate prin depozitul de muniții de la Cobasna. Acolo sunt 20 de mii de tone, multe vechituri, dar sunt și muniții de calibru foarte important pentru Ucraina. În aprilie – mai 2022 au existat tentative neoficiale de a ajunge la o înțelegere pentru a elimina armata rusă din stânga Nistrului. Din câte înțeleg, actuala guvernare a făcut tot posibilul ca lucrurile să nu degenereze în acest scenariu. Ucraina ține la frontiera cu Republica Moldova 3 brigăzi motorizate, e vorba de 12-14 mii de persoane, pentru că Republica Moldova nu-și controlează propriul teritoriu și prezintă un risc de securitate pentru Ucraina. Astăzi politica PAS și a președintelui Sandu este să mențină pacea, deși astăzi par să existe un șir de premise pentru reintegrare ”, a mai spus președintele Partidului Schimbării.
Dezbaterea publică la tema „Relațiile moldo-ruse pe fundal de război”, este ediția a 281-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
