Cerințele Uniunii Europene față de Moldova încurcă agendei nedeclarate a elitei politice moldovenești. Este părerea expusă în cadrul dezbaterilor publice „De ce condițiile pentru suportul macrofinanciar european au devenit un măr al discordiei?”, care s-au desfășurat la Agenția IPN, de juristul Ștefan Gligor, expertul permanent al proiectului.
Conform lui, „în Moldova, implicarea în politică pentru majoritatea este o sursă de venit”. „Nimeni nu crede din tot sufletul că oamenii noștri de stat au participat în alegeri râvnind niște salarii simbolice. Aceasta înseamnă că în statul nostru există o agendă neoficială, nedeclarată. Există una oficială, care se propune cetățenilor, și este alta – neoficială, dar reală și adevărată. E vorba de a face bani, business. Iar pentru ca acest business să funcționeze, e nevoie de instituții corupte – MAI, serviciul vamal și de frontieră, instanțe de judecată, consilii superioare ale magistraturii și procurorilor, care pot fi supuse presiunii politice”, a remarcat Ștefan Gligor.
El e convins că există o discrepanță între interesele cetățeanului simplu și cele ale elitei politice. „E o mare diferență de interese și atunci când UE cere reforme reale, aceasta contravine intereselor elitei politice. Doar ea nu va putea să încaseze atât cât a fost deprinsă. Când vor fi independenți procurorii, judecătorii, consiliile pentru radioteleviziune și concurență, marja de manevră corupțională se va îngusta considerabil”, a subliniat expertul.
El a stăruit că politica UE e orientată spre edificarea unor instituții independente, responsabile de gestionarea sferelor sale, unde prin fiecare pas nou se limitează posibilitatea de manevră pentru acțiuni corupte din partea politicienilor. „Aici e și esența contrapunerii între cerințele UE și elita politică moldovenească, cu toate că UE așteaptă de la noi doar lucruri clare și înțelese”, a concluzionat Ștefan Gligor.
Dezbaterile publice „De ce condițiile pentru suportul macrofinanciar european au devenit un măr al discordiei?” au loc în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”, realizat de Agenția IPN cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
