logo

Statutul limbii ruse la referendum


https://www.ipn.md/ro/statutul-limbii-ruse-la-referendum-7965_983249.html

Optsprezece organizaţii neguvernamentale care apără drepturile minorităţilor naţionale din Republica Moldova au anunţat că susţin propunerea Mişcării social-politice „Ravnopravie” de a formula pentru referendumul din septembrie încă două întrebări. ONG-urile sugerează ca populaţia să fie întrebată, pe lângă modalitatea de alegere a preşedintelui ţării, dacă acceptă sau nu limba rusă a doua limbă de stat şi dacă este de acord ca a cincea parte din mandatele de deputat să fie distribuite minorităţilor naţionale, transmite Info-Prim Neo. Faptul că limba rusă nu este recunoscută oficial a doua limbă de stat creează un şir de probleme la nivel naţional, a declarat vineri, 18 iunie, la o conferinţă de presă preşedintele Asociaţiei internaţionale de prietenie şi cooperare moldo-rusă, Iuri Maximov. El a adus exemplul unei doamne căreia i-a fost refuzată îngrijirea medicală din cauză că este vorbitoare de limbă rusă. Iuri Maximov a evitat să spună unde s-a produs incidentul. Conferirea statutului de a doua limbă de stat limbii ruse ar putea contribui şi la rezolvarea problemei transnistrene, s-a arătat încrezător preşedintele Asociaţiei internaţionale de prietenie şi cooperare moldo-rusă. De asemenea, decizia ar avea şi impact pozitiv pe segment cultural şi ştiinţific, a spus Iuri Maximov, subliniind că cea mai mare parte din literatura ştiinţifică care intră în ţară este în limba rusă. Preşedintele Consiliului Popular, Vladimir Moskalyov, a invocat exemplul Rusiei secolului 19-20, când o mare parte a populaţiei cunoştea limba franceză şi germană. Acest lucru nu se datora neapărat unui respect faţă de aceste ţări, dar ele serveau ca portal informaţional pentru populaţia Rusiei, iar acum Rusia este acest portal pentru Republica Moldova. În ultima vreme acest portal devine şi limba engleză. Dar până satul moldovenesc va vorbi engleza, limba rusă trebuie să aibă statut aparte, a subliniat Vladimir Moskalyov. Referendumul constituţional pentru modificarea modalităţii alegerii şefului este iniţiat de Alianţa Integrare Europeană. Aceasta este propunerea coaliţiei majoritare pentru depăşirea crizei politice din ţară.