Statutul de teritoriu necontrolat a devenit un bun prilej pentru afaceri ilicite în stânga Nistrului

[Articol Info-Prim Neo din ciclul „20 de ani de la începutul războiului. Când va fi pace?”] Conflictul transnistrean este o trăsătură definitorie a statalităţii Republicii Moldova. Faptul că autorităţile centrale nu controlau administrativ raioanele din stânga Nistrului încă înainte de proclamarea independenţei, la 27 august 1991, este un argument elocvent în susţinerea acestei afirmaţii. Din cauza conflictului transnistrean, poporul Republicii Moldova nu este suveran pe deplin pe întreg teritoriul ţării. De această părere este Ion Tăbârţă, vicedirector al Institutului de Analiză şi Consultanţă „Politicon”. În cei 20 de ani scurşi de la derularea conflictului armat de la Nistru s-a creat o situaţie destul de stranie în perceperea republicii autoproclamate de către populaţia de pe malul drept al râului Nistru. Ion Tăbârţă spune că, pe de o parte, populaţia Republicii Moldova ştie că teritoriului din stânga Nistrului nu este controlat de către Chişinău, dar pe de alta, simte prezenţa regiunii separatiste în viaţa cotidiană, începând de la comunicarea relativ liberă între cele două maluri ale Nistrului şi terminând cu evoluţia sportivilor transnistreni pentru Moldova. „Conflictul transnistrean are două substraturi principale. Primul substrat este cel politic. În tipologia conflictelor nesoluţionate din spaţiul post-sovietic cel transnistrean este etichetat drept politic. Însăşi originea lui este una politică deoarece, după cum bine ştim, a fost conceput în laboratoarele Kremlinului pentru a stopa renaşterea cultural-naţională de la Chişinău. Chişinăul de jure controlează raioanele din stânga Nistrului, iar de facto – nu, cu excepţia unor localităţi. După destrămarea Uniunii Sovietice, aspectul politic al conflictului transnistrean a căpătat şi caracter geopolitic”, notează vicedirectorul „Politicon”. Ion Tăbârţă susţine că în special aspectul geopolitic al conflictului transnistrean a ieşit în evidenţă odată cu extinderea NATO şi a Uniunii Europene până la hotarele Republicii Moldova. Pentru Federaţia Rusă, regiunea transnistreană are o importanţă geopolitică majoră, deoarece prin intermediul Tiraspolului se încearcă de a menţine Chişinăul în orbita de influenţă a Moscovei sau cel puţin de a nu permite integrarea Republicii Moldova în structurile geopolitice euro-atlantice. Substratul economic al conflictului transnistrean, din punctul de vedere al expertului, este cauzat de faptul că pentru o serie de funcţionari de la Moscova şi Tiraspol, iar în anumite perioade şi pentru unii funcţionari de la Chişinău, statutul de teritoriu necontrolat al regiunii a devenit un bun prilej pentru a face afaceri ilicite. „Pentru nimeni nu e secret că anumite cercuri militare de la Moscova folosesc teritoriul din stânga Nistrului pentru a comercializa ilegal armament. În toţi aceşti ani, prin intermediul republicii nerecunoscute sau realizat şi se realizează multiple afaceri dubioase”, a accentuat Ion Tăbârţă. Din cauza necontrolării teritoriului din stânga Nistrului, Chişinăul e lipsit de un puternic potenţial industrial. Spre sfârşitul existenţei Uniunii Sovietice, între cele două maluri ale Nistrului s-a ajuns la o diferenţă structurală economică vizibilă. Malul drept al Nistrului avea un caracter preponderent agrar, iar cel stâng – unul industrial evident. Pierderea potenţialului industrial al regiunii transnistrene a provocat, mai ales în primii ani de independenţă, un dezechilibru structural economic în Republica Moldova. Existenţa conflictului transnistrean face imposibilă respectarea mai multor articole ale Constituţiei Republicii Moldova. Printre cele mai relevante poate fi evidențiat articolul 1, care prevede că Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Articolul 3 spune că teritoriul Republicii Moldova este inalienabil, iar frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, respectându-se principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional. Totodată, articolul 11 prevede că Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. [Mariana Galben, Info-Prim Neo]