Statul nu a realizat un şir de măsuri pentru prevenirea corupţiei, susţine Transparency International – Moldova

Statul R. Moldova nu a realizat un şir de măsuri de importanţă majoră în prevenirea corupţiei, apreciază Transparency International – Moldova (TIM), care se bazează pe datele Raportului prezentat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) privind realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pentru anul 2005. Printre scopurile care nu au fost realizate, TIM menţionează: adoptarea Legii cu privire la conflictul de interese şi a Legii privind finanţarea partidelor politice, înfiinţarea unei comisii principale pentru etică, elaborarea şi adoptarea Codului etic al funcţionarului public şi monitorizarea implementării acestui cod, perfecţionarea Legii cu privire la spălarea banilor şi a mecanismului de declarare a veniturilor de către funcţionarii publici şi persoanele cu funcţii de răspundere. Deşi a fost instituită răspunderea penală pentru mituirea alegătorilor în timpul campaniilor electorale, TIM atestă că fenomenul corupţiei electorale este mult mai larg decât o simplă mituire, fapt care creează oportunităţi pentru răspândirea continuă a corupţiei în domeniul dat. De asemenea, TIM menţionează că, deşi, în 2005, în cadrul activităţii CCCEC şi MAI au fost depistate peste 600 de infracţiuni de corupţie a funcţionarilor de diferit rang, doar într-un singur caz persoana vinovată a fost condamnată la privaţiune de libertate. Experţii TIM consideră că prevenirea şi combaterea eficientă a fenomenului corupţiei în Moldova sunt posibile doar în cazul cooperării strânse dintre instituţiile de stat şi societatea civilă. Instituţiile publice trebuie să acorde o transparenţă maximă activităţilor sale, inclusiv să asigure accesul liber la informaţia de ordin public, să permită participarea societăţii civile în procesul de luare a deciziilor, să demonstreze capacitatea de a lua atitudine faţă de sesizările societăţii civile şi să demonstreze aptitudinea de a trage la răspundere persoanele corupte. Ei menţionează totodată, că aportul societăţii civile poate consta în elaborarea comentariilor la proiecte de legi şi alte acte normative, sesizarea organelor de drept despre cazuri concrete de corupţie, acordarea asistentei juridice pentru persoanele care se confrunta cu fenomenul corupţiei, monitorizarea implementării legislaţiei cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei şi a activităţii instituţiilor publice, promovarea campaniei de conştientizare a pericolului corupţiei pentru societate, diminuarea toleranţei faţă de corupţie. TIM atestă şi câteva prime realizări ale statului în combaterea corupţiei, inclusiv majorarea Indicelui Perceperii Corupţiei al Transparency International de la 2,3 puncte pana la 2,9 puncte, îmbunătăţirea opiniei businessmanilor privind aportul statului in desfăşurarea afacerilor, reducerea numărului mediu de contacte oficiale si neoficiale ale oamenilor de afaceri cu reprezentanţii organelor de stat, etc.