„Stat de drept este acolo unde chiar statul este cel care respectă legea. Putem oare vorbi despre stat de drept acolo unde procurorii fac front comun împreună cu judecătorii împotriva unui cetățean?”, întreabă retoric Ion Dron, președintele AO Centrul de Inițiative și Monitorizare Autorități Publice. Acesta a prezentat cazul unui cetățean, a cărui plângere penală este examinată deja de zece ani și până în prezent există o finalitate.
Într-o conferință de presă la IPN, Ion Dron a menționat că cetățeanul, din punct de vedere procesual, are dreptul la control judiciar asupra actelor emise de către procuror. „Întrebarea este de ce judecătorii evită să efectueze acest control și intră în cârdășie cu procurorii”.
Ion Dron a relatat despre cazul unui cetățean care s-a pomenit fără dreptul la proprietate asupra unui apartament în care a investit 28 de mii de euro, ca urmare a unei hotărâri judecătorești emise în baza unui proces verbal. Rămânând și fără apartament, și fără bani, cetățeanul a depus, în august 2009, o plângere la Procuratura.
Ion Dron susține că la început procurorii și judecătorii de instrucție s-au aflat într-o confruntare, apoi au intrat în cârdășie. În noiembrie 2017, Procuratura Buiucani emite o ordonanță prin care respinge contestațiile cetățeanului Popușoi, care a contestat un nou refuz de pornire a urmăririi penale. În iulie 2018, judecătorul de instrucție Andrei Niculcea a respins contestația, motivând că a fost depusă tardiv. Această interpretare a fost anulată de Curtea Apel în februarie, cauza fiind trimisă la o nouă examinare. În mai 2019, un alt judecător de instrucție, Ludmila Barbos, pronunță exact aceeași hotărâre ca cea a lui Niculcea. Curtea de Apel a anulat și această hotărâre. Plângere se află din nou pe rol la Judecătoria Ciocana în procedura unui alt judecător de instrucție, menționează Ion Dron.
Potrivit lui Ion Dron, judecătorii de instrucție Andrei Niculcea și Ludmila Barbos sunt foști colaboratori ai Procuraturii, aceștia „din fotoliile de procurori, fiind parașutați în funcții de judecători”. „Prin urmare, această speță denotă că în Republica Moldova controlul judiciar asupra actelor procesuale executate de procurori poartă caracter formal. S-a produs pe undeva consolidarea unui cartel între judecătorii de instrucție, care sunt foști procurori, și procurori”, opinează președintele Centrului.
În opinia sa, nimeni nu răspunde de calitatea actelor procesuale emise și aceasta pentru că nici în cadrul autorității procuraturii, nici în cadrul autorităților instanțelor nu există un supervizor responsabil de calitatea actelor adoptate. Și dacă ar exista o astfel de autoritate de supraveghere, judecătorii nu ar intra în cârdășie cu procurorii. Ion Dron a menționat că această speță, care durează mai bine de zece ani, denotă ușurința cu care cetățeanul, omul de afaceri, poate fi deposedat de bunuri, de afaceri, de investiții, pentru că nu există autorități care să asigure protecția investițiilor făcute.
Președintele Centrului susține că se întâmplă că o plângere penală, timp de zece ani nu poate să fie soluționată de procurori și judecători, pentru că nimeni nu vrea. „Pentru că în Republica Moldova sistemul judecătoresc, puterea judecătorească funcționează după principiul „avem nevoie de judecători ca să judece dosare”. Este o paradigmă, dacă nu greșită, parțial corectă, pentru că judecătorii nu au obligațiunea să facă doar justiție, dar și dreptate. Dacă nu vom trece la o paradigmă nouă, și anume că „avem nevoie de oameni să judece destine”, nu avem nicio șansă. Și cei care îmbracă mantia de judecător trebuie să înțeleagă că nu este doar o funcție, o meserie, ci destin pe care trebuie să-l duci”, a mai spus Ion Dron.
Conferința de presă cu tema: „Plângere penală examinată 10 ani de către procurorii și judecătorii moldoveni” face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.