Staţiile de epurarea a apelor din R. Moldova sunt distruse

Inspectoratul Ecologic de Stat (IES) atenţionează că tocmai 79 din cele 84 de staţii de epurare a apelor din Moldova, nu funcţionează în regim normativ, aducând prejudicii grave mediului şi sănătăţii populaţiei. Potrivit consultantului IES, Elena Belousov, citat de Info-Prim Neo, actualmente complexul de epurare a apelor este distrus atât în sate, cât şi în oraşe. Printre cauzele principale ea numeşte aprovizionarea insuficientă cu apă a populaţiei, reducerea din această cauză de 4 ori a apelor uzate comparativ cu anii 90, gradul de uzură sporit al staţiilor, transmiterea complexului de epurare a apelor în gestiunea autorităţilor locale, care nu dispun de personal cu experienţă şi de investiţiile necesare. „De ani de zile nu este soluţionată problema epurării apelor uzate în majoritatea localităţilor, cea mai stringentă situaţie fiind în Soroca, Rezina, Criuleni, Călăraşi şi Ungheni, iar în rezultatul evacuărilor apelor uzate se înrăutăţeşte calitatea apelor râurilor Nistru şi Prut”, spune expertul. Belousov menţionează în calitate de sursă importantă de poluare cantitatea mare a deşeurilor de grajd, care în 2005 au constituit 13 milioane de metri cubi. Fiind împrăştiate pe spaţii mari, ele provoacă un impact sporit asupra apelor de suprafaţă şi a celor freatice, din care se alimentează peste 166 mii de fântâni şi cca 70 la sută din populaţia satelor R. Moldova. IES constată că doar 5 staţii epurează suficient apele uzate. Acestea aparţin întreprinderilor Apă-Canal din Bălţi şi Floreşti, fabricilor de zahăr din Glodeni şi Drochia, precum şi fabricii de conserve din Coşniţa.