Starea identitară a cetăţenilor din UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia este una confuză. Pe de o parte, la nivel declarativ este subliniat sentimentul de integrare în societatea moldovenească. Pe de altă parte, pe lângă caracterul difuz al indentităţii civice, şi identitatea etnică este una difuză, populaţia fiind împărţită în cei care îşi asumă doar o identitate etnică şi cei cu sentiment de apartenenţă etnică multiplă. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui studiu prezentat de Institutul de Politici Publice, transmite IPN.
Unul dintre autorii studiului, Vasile Cantarji, constată că etniile găgăuză şi bulgară din Moldova trăiesc într-o izolare lingvistică completă de majoritatea etnică şi de stat în general. „Majoritatea absolută a reprezentanţilor acestor grupuri nu posedă limba de stat, pe când limba rusă este cunoscută tuturor, mult peste nivelul de cunoaştere a limbilor natale ale acestor grupuri. Mai mult ca atât, în UTA Găgăuzia şi în raionul Taraclia limbii ruse i se acordă din start prioritate în procesul educaţional faţă de limba de stat şi de limba natală”, spune Vasile Cantarji.
Autorul studiului susţine că politicile statului în ceea ce priveşte integrarea lingvistică a etniilor minoritare nu au înregistrat rezultate semnificative. Potrivit lui, este necesară intensificarea eforturilor educaţionale în sensul predării limbii de stat şi limbilor materne în instituţiile de învăţământ din UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia.
Atitudinile grupurile etnice minoritare faţă de statul Republica Moldova sunt marcate printr-o loialitate declarată, dar şi de neîncredere în viitorul acestuia. Viitorul Republicii Moldova este privit de majoritatea locuitorii regiunilor din sudul ţării fie în componenţa Federaţiei Ruse, fie în componenţa unor uniuni de state în baza fostei URSS.
Totodată, în UTA Găgăuzia şi raionul Taraclia integrarea în direcţia vestică nu este nici agreată, nici considerată probabilă. În acest sens, este necesară regândirea proceselor de comunicare cu privire la procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.
Percepţia de către populaţia din regiune a evenimentelor pe plan extern confirmă faptul că dominaţia mediatică rusă în acest spaţiu reprezintă un factor destabilizant pentru procesele de integrare şi coeziune civică în Republica Moldova. Astfel, pe termen lung trebuie planificate eventuale eforturi de integrare lingvistică, pe termen mediu sunt necesare eforturi de substituire a producţiei mediatice ruse cu producţie autohtonă în limbile vorbite de minorităţi, iar pe termen scurt sunt necesare contramăsuri propagandei mediatice parvenite din partea Rusiei.
