Starea de urgență, instituită pe 24 februarie și prelungită pe 21 aprilie, a fost extinsă din nou, pentru un termen de 45 de zile. O hotărâre în acest sens a fost adoptată de Parlament la prezentarea unui demers de către prim-ministra Natalia Gavrilița. Deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, dar și cei din Partidul Șor nu au susținut prelungirea stării de urgență, transmite IPN.
Șefa executivului a menționat că Guvernul are nevoie în continuare de pârghii și instrumente ce pot permite luarea deciziilor rapide și eficiente, care nu pot fi adoptate în condițiile cadrului normativ obișnuit. Acestea vizează și procedurile de alocare a mijloacelor financiare, de simplificare a procedurilor de control vamal, sincronizarea activității posturilor vamale în funcție de fluxul de mărfuri și pasageri și de evoluția situației în regiune, inclusiv în vederea fluidizării traficului de mărfuri și pasageri la frontieră.
„Luând în considerare faptul că prognozele pe care le avem la dispoziție nu indică încetarea războiului în statul vecin și nici dispariția sau atenuarea riscurilor de securitate în regiune și pentru Republica Moldova, inclusiv de ordin economic, energetic, umanitar și militar, considerăm justificată solicitarea noastră cu care am venit astăzi în fața Parlamentului de prelungire a stării de urgență în Republica Moldova pentru o perioadă de 45 de zile. Începând cu data de 24 iunie 2022”, a declarat premierul Natalia Gavrilița în fața deputaților.
Fracțiunea Partidului Șor consideră prelungirea stării de urgență un abuz de putere și o încălcare gravă a Constituției. Deputata Partidului Șor, Marina Tauber, susține că, deși Republica Moldova este, conform Constituției, o țară parlamentară, de aproape un an legislativul este practic exclus din procesul de luare a deciziilor din cauza stărilor de urgență „instituite sub tot felul de pretexte, unele mai absurde decât altele”. „Ceea ce faceți dumneavoastră se numește abuz de putere, uzurparea puterii de stat, exercitarea ei în numele propriu și un atentat grav asupra Constituției și instituțiilor democratice”, a spus Marina Tauber.
În luarea sa de cuvânt, deputata BCS, Diana Caraman, a declarat că „această decizie este dictată de scopurile meschine ale majorității în îndeplinirea propriilor interese, lucru care era mai greu de făcut în condiții obișnuite”. „Sunt aspecte evidente, unul dintre care este frica enormă față de protestele în masă ca urmare a politicilor dezastruoase din toate domeniilor, majorările de prețuri, tarife etc.”, susține parlamentara.
Deputatul BCS, Vasile Bolea, a menționat în luarea sa de cuvânt că, deja de opt luni, țara trăiește în stare de urgență. „Vorbiți despre pericolul sistării aprovizionării cu gaze naturale ca urmare a auditului neefectuat la „Moldovagaz”. Și aici mă întreb: Cine a provocat această criză, cine a solicitat la Sankt-Petersburg efectuarea auditului și cine nu l-a făcut?”, a declarat socialistul, adăugând că Guvernul se face vinovat de această criză. „Vorbiți despre problema aprovizionării cu energie electrică, produse petroliere. Dar ce a făcut Comisia pentru Situații Excepționale pentru a soluționa aceste probleme?”, a mai întrebat parlamentarul.
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Adrian Băluțel, a spus că instaurarea stării de urgență în octombrie a fost provocată de criza energetică și acest fapt a permis ca iarna țara să fie asigurată cu energie și căldură, iar cetățenii să beneficieze de compensații în facturi. „Situația de urgență niciodată nu a afectat funcționarea opoziției, a mediei, ci a ajutat cetățenii”, a notat parlamentarul. În februarie a început războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, care s-a soldat cu pierderi de vieți omenești, care a generat plecări masive ale cetățenilor din casele lor, dar și a generat o criză economică fără precedent în întreaga lume. Și în acest context, instaurarea stării de urgență a permis din nou soluționarea unui șir de probleme.
Fiind supus votului proiectul de hotărâre, pentru instituirea stării de urgență au votat 59 de deputați PAS. Deputații BCS și PPȘor fie au votat împotrivă, fie nu au votat.