Stabilitatea din R. Moldova poate fi obţinută prin intermediul unui compromis multilingv, consideră un profesor american

Stabilitatea politică din R. Moldova poate fi obţinută prin intermediul unui compromis multilingv, a concluzionat profesorul american, doctor Matthew Ciscel, în timpul prezentării cărţii sale “Limba moldovenilor” la Universitatea de Stat din Central Connecticut, SUA, citat de The Recorder Online. Autorul afirmă că limba moldovenească este o creaţie artificială, bazată, în mare parte, pe un dialect al limbii române. Profesorul american consideră că distincţia dintre cele două denumiri ale limbii vorbite de moldoveni, română şi moldovenească, ţine de raţionamente pur politice. El spune că situaţia se datorează distanţării culturale şi sociale dintre românii de la Bucureşti şi cei din R. Moldova, ţinând cont, mai ales, de încercările repetate ale autorităţilor moldoveneşti de a schimba denumirea limbii. Bazându-se pe observaţii zilnice din timpul aflării sale în Moldova, Matthew Ciscel susţine că multe persoane, români în special, privesc “limba moldovenească” ca pe o română “murdărită”, “stricată” sub influenţa limbii ruse. În acelaşi timp, autorul examinează o serie de situaţii sociale în care o limbă sau alta este preferată de către locuitori. El aduce drept exemple propriile experienţe, cum ar fi cazul în care i s-a refuzat un preţ bun la piaţă de către o vânzătoare vorbitoare de limbă rusă pentru că i s-a adresat în limba română. Ciscel susţine că în Moldova o persoană vorbeşte în limba rusă atunci când vrea să facă o asociere cu perioada sovietică, vorbeşte româneşte pentru a fi considerat afiliat ideilor pro-române şi vorbeşte în limba moldovenească atunci când doreşte să fie asociată cu elita birocratică intelectuală. Intervievând cupluri proaspăt căsătorite autorul a remarcat că unele dintre acestea preferă să creeze familii bilingve, pentru că sunt de părere că ambele limbi contribuie la identitatea moldovenească. În procesul de documentare a cărţii “Limba moldovenilor”, Matthew Ciscel a intervievat 200 de moldoveni, în mare parte studenţi, referitor la atitudinea faţă de limbile vorbite în R. Moldova - româna, moldoveneasca şi rusa.