Spicherul Marian Lupu a comunicat oficialilor CE despre intenţiile Parlamentului de la Chişinău de a definitiva fonduri publice destinate susţinerii iniţiativelor civice

Cooperarea dintre societatea civilă şi autorităţi constituie un instrument de stimulare şi dezvoltare a democraţiei participative, a declarat spicherul Marian Lupu în discursul rostit în cadrul Conferinţei Europene a Preşedinţilor de Parlament din statele-membre ale Consiliului Europei, care are loc la 23 mai curent, Strasbourg, Franţa, transmite Info-Pim Neo. Potrivit spicherului, legislativul de la Chişinău, în comun cu societatea civilă, se află la etapa definitivării unui cadru nou de cooperare, fiind în proces de elaborare a Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Societăţii Civile. Marian Lupu a subliniat faptul că documentul vine să elimine lacunele de drept care reglementează activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi să ofere un cadru legal favorabil dezvoltării sectorului asociativ. Parlamentul optează în favoarea definitivării unor fonduri publice destinate susţinerii iniţiativelor civice. În cadrul vizitei de la Strasbourg, Marian Lupu s-a întâlnit cu mai mulţi oficiali europeni. Subiectul cooperării autorităţilor cu societatea civilă a fost discutat şi cu Louis Maria de Puig, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Potrivit unui comunicat de la Preşedinţie, Louis Maria de Puig a pledat în favoarea continuării colaborării dintre Parlament şi sectorul asociativ în vederea coparticipării cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor. S-a stabilit că înaltul oficial va efectua în luna iulie curent o vizită în R. Moldova. Marian Lupu s-a întâlnit la Strasbourg cu Christian Poncelet, preşedintele Senatului Franţei. Spicherul a solicitat în continuare sprijinul acestei ţări în obţinerea mandatului UE de a începe negocieri pe marginea unui nou acord dintre R. Moldova şi Uniunea Europeană. Cei doi au discutat, de asemenea, aspecte ce vizează lansarea Proiectului Twinning (program de cooperare inter-instituţională cu statele-membre ale Uniunii Europene). În cadrul acestui proiect instituţiile legislative din Franţa şi Ungaria vor asista legislativul de la Chişinău în dezvoltarea, modernizarea şi crearea condiţiilor necesare la nivelul structurilor şi resurselor umane pentru racordarea legislaţiei şi practicilor naţionale cu standardele statelor-membre ale UE. Tot la Strasbourg, Marian Lupu a discutat cu Ceslovas Jursenas, preşedintele Parlamentului Lituaniei, relaţiile bilaterale moldo-lituaniene. Ceslovas Jursenas a reconfirmat disponibilitatea autorităţilor de la Vilnius de a susţine R. Moldova în parcursul său european, inclusiv prin transferul de experienţă în ajustarea legislaţiei naţionale la normele şi standardele europene. În finalul discuţiilor, preşedintele Parlamentului Lituaniei i-a adresat lui Marian Lupu o invitaţie de a efectua în luna septembrie curent o vizită oficială în Lituania. Cu preşedintele Adunării Naţionale a Ungariei, Katalin Szili, Marian Lupu a abordat aspecte privind cooperarea moldo-ungară pe plan bilateral şi în context european. La fel ca şi ceilalţi oficiali europeni, Katalin Szili a reiterat în cadrul întrevederii disponibilitatea Ungariei de a consolida relaţiile bilaterale de cooperare cu R. Moldova. Katalin Szili şi-a confirmat participarea la reuniunea de lansare a Proiectului Twinning pentru Parlamentul R. Moldova, acţiune planificată pentru luna septembrie curent la Chişinău.