Societatea trebuie pregătită pentru a accepta reglementarea activităţii de lobby, experţi

Lobby în Republica Moldova se face, de ce nu s-ar practica acesta într-un cadru bine stabilit? Este întrebarea-cheie, formulată în studiul IDIS Viitorul „Perspectiva reglementării activităţii de lobby în Republica Moldova, lansat joi, 17 martie, notează Info-Prim Neo. Autorul studiului, Pavel Troşin, a avut posibilitatea să studieze activitatea de lobby, lucrând un timp într-o companie cu acest profil în SUA. Troşin a menţionat, în cadrul prezentării studiului, că o activitate de lobby într-o societate democratică este generatoare de schimbări pozitive. Totodată, este foarte important de a delimita activitatea de lobby şi traficul de influenţă. De aceea, studiul sugerează stabilirea unor reguli de joc corecte, imparţiale şi transparente privind compatibilitatea şi ingerinţa (amestecul nelegal) al mediului de afaceri în cadrul sistemului politic, în paralel cu elaborarea unui proiect de lege al lobby-ului. Studiul mai recomandă identificarea unei instituţii care să se ocupe de monitorizarea activităţii de lobby, precum şi implementarea unui Registru al lobbyştilor în cadrul instituţiilor statului, destinat tuturor entităţilor, care vor dori accesul în aceste instituţii în vederea promovării unui interes sau proiect. Corneliu Gurin, expert în materie de legislaţie ADEPT, a fost de părere că la momentul actual ar fi dificil de implementat în Moldova o lege a lobby-ului şi poate chiar inutil pentru că ar crea confuzii şi probleme în activitatea mass-media , a organizaţiilor societăţii civile şi chiar a cetăţenilor, care care îşi promovează ideile. Intenţiile lor bune ar putea fi calificate drept activitate lobbystă şi, în anumite etape, dacă nu se vor înregistra, ar putea chiar să suporte şi sancţiuni financiare. „În Moldova există cadrul legislativ necesar pentru a stopa abuzurile unor clanuri economice, inclusiv legile privind conflictul de interese, privind transparenţa în procesul decizional, alte acte legislative. Este important ca aceste reglementări să fie aplicate eficient. Iar societatea civilă să vegheze cum se aplică şi atunci practicele de lobbysm ilegal, de trafic de influenţă şi de înţelegeri de cartel vor fi scoase la iveală”, a specificat Gurin Vitalie Verebceanu, şef al direcţiei generale de prevenire a corupţiei la Centrul Anticorupţie, consideră că la etapa actuală societatea moldovenească nu este pregătită să legifereze activitatea de lobby. În opina sa, toleranţa faţă de actele de corupţie, spre regret, în societate este foarte mare, iar asemenea fenomene ca traficul de influenţă, mituirea, trezesc o reacţie foarte pasivă, chiar dacă nu sunt privite cu ochi buni. „Plusurile ar consta în transparenţa activităţilor de lobby, dacă elaborăm şi aprobăm o lege. Dar s-ar putea ca printre lobbyşti să fie legalizaţi şi traficanţii de influenţă şi atunci organelor de drept le va fi mult mai dificil să investigheze asemenea cazuri”, a precizat Verebceanu Liubomir Chiriac, director executiv IDIS-Viitorul, a spus că este ferm convins că societatea moldovenească nu şi-a pierdut receptivitatea faţă de cazurile de corupţie şi trafic de influenţă şi că ultimele evenimente ce s-au produs în Moldova constituie un argument în acest sens. „Dar societatea trebuie pregătită pentru a susţine legalizarea lobbysmului. Încă nu este clar dacă doresc lobbyştii să se înregistreze, dacă înţeleg că vor trebui să plătească impozite din veniturile obţinute. Nu este clară poziţia funcţionarilor de stat, a demnitarilor. E cunoscut faptul că în România s-au făcut vreo şase încercări de promovare a unei astfel de legi şi nu s-a reuşit. În Polonia, legea a fost adoptată numai după ce a fost dat publicităţii un caz răsunător de corupţie. Vom continua discuţiile pentru a evidenţia toate poziţiile. În Moldova s-au făcut doar două încercări de a promova o asemenea lege. Mai avem de lucrat”, a conchis el. DEX defineşte lobby ca sistem de influenţare a parlamentarilor sau a funcţionarilor superiori de stat de către anumite grupuri de afaceri prin intermediul unor agenţi sau organizaţii în vederea adoptării unor hotărâri sau legi favorabile acestor grupuri.