Societatea civilă vine cu propuneri în procesul de reformare a Procuraturii

Consiliul Naţional pentru Participare (CNP) vine cu 20 de propuneri şi principii care să stea la baza procesului de impulsionare a reformei Procuraturii Generale, transmite Info-Prim Neo. Potrivit preşedintelui CNP, Sergiu Ostaf, societatea civilă consideră că mecanismul instituţional autonom de semnalare, analiză şi titrare a influenţelor necorespunzătoare din interior şi exterior necesită să fie consolidat. La fel, se propune extinderea sancţiunilor penale pentru oricare încercări de influenţă asupra procurorului. Un criteriu important, potrivit CNP, ţine de consolidarea capacităţilor instituţionale ale Procuraturii şi în acest sens membrii CNP propun, în conformitate cu practica europeană, să fie clarificată rolul Procuraturii în raport cu alte organe de drept. În opinia societăţii civile, este necesară introducerea unui sistem statistic electronic de evidenţă a tuturor dosarelor la fiecare etapă, cu posibilitatea accesării datelor calitative şi cantitative în vederea asigurării supravegherii calităţii şi a corectitudinii activităţilor de urmărire. O altă recomandare se referă la responsabilizarea şi transparenţa sporită a Procuraturii. În acest sens, societatea civilă propune elaborarea unui sistem nou de apreciere a performanţelor la nivel individual şi de sistem, orientat spre eficienţă şi rezultate, adică să existe indici de performanţă. Membrii CNP consideră că trebuie adoptat un mecanism de comunicare publică, să fie îmbunătăţite procedurile de acces la informaţiile publice pentru publicul larg cu referire la dosarele în faza susceptibilă transmiterii acestora în instanţa de judecată. Totodată, potrivit CNP, ar fi necesară crearea unei platforme de dialog cu societatea civilă şi autorităţile publice de profil în vederea îmbunătăţirii capacităţilor analitice şi de analiză a fenomenelor criminale. Membrii CNP consideră că e nevoie şi de îmbunătăţirea raportării anuale, cu prezentarea datelor şi informaţiilor cantitative şi calitative asupra performanţei procuraturii, inclusiv evaluarea strategică a domeniilor de risc. Pilonul oricăror reforme trebuie să se fie drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, cu un accent pe combaterea torturii şi a relelor tratamente care încă mai loc. La rândul său, procurorul general, Valeriu Zubco, a declarat că noul concept de reformare a Procuraturii garantează drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului. Procurorul recunoaşte că la capitolul reforme mai sunt şi restanţe, dar este convins că în timpul apropiat acestea vor fi înlăturate.