Societatea civilă propune modificarea art.16 din Codul civil

Reprezentanţii societăţii civile vor propune parlamentului modificarea art. 16 din Codul civil cu privire la defăimare. Aceasta este una din concluziile participanţilor la dezbaterea publică cu genericul „Încă o dată despre art. 16 al Codului Civil şi libertatea de exprimare în presă: jurişti şi jurnalişti faţă în faţă”. La discuţii au participat jurnalişti, reprezentanţi ai organizaţiilor mass-media şi juridice, reprezentanţi ai Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). În cadrul dezbaterilor au fost formulate 3 opinii referitor la stabilirea în articolul respectiv a unui plafon pentru recuperarea pagubelor morale în cazul defăimării. O parte din participanţi s-au pronunţat pentru fixarea unui plafon simbolic, alţii pentru „un plafon rezonabil de mare”, iar unii participanţi au optat împotriva unei asemenea prevederi. Vera Macinscaia, judecător la CSJ a opinat că nu ar trebui să fie stabilit un plafon, deoarece s-ar face o abatere de la principiul egalităţii tuturor în faţa legii. Există un şir de legi în R. Moldova, cum ar fi Legea cu privire la protecţia consumatorului, Legea contenciosului administrativ, Legea cu privire la drepturile de autor şi drepturile conexe etc., care prevăd paguba morală, dar nicăieri nu este indicat plafonul, de aceea nu ar trebui să existe o asemenea prevedere nici în acest caz, a spus ea. O asemenea clauză, ar constituit o abatere de la legislaţia naţională, a conchis Macinscaia. De aceeaşi părere a fost şi decanul facultăţii jurnalism şi ştiinţe ale comunicării de la USM, Constantin Marin, care a declarat că nu poate fi introdus un plafon pentru un fapt, gravitatea căruia nu este cunoscută. În contextul defăimării, nu trebuie de discutat despre stabilirea unui plafon, dar despre buna credinţă a jurnalistului şi a judecătorului. Jurnalistul trebuie să se asigure de corectitudinea materialului său, iar judecătorul să nu comită abuzuri, a spus el. Ideea introducerii unui plafon, nu este productivă, a menţionat Constantin Marin. Totodată, ca soluţie de compromis, sursa citată a propus introducerea unui plafon, echivalent cu o anumită parte din veniturile pe care le-a înregistrat instituţia mass-media respectivă în anul precedent. Pe de altă parte, avocatul parlamentar Iurie Perevoznic s-a pronunţat pentru introducerea unui plafon, care trebuie să fie unul simbolic. Cu suma recompensei, reclamantul nu-şi va găsi liniştea sufletească, trebuie să fie găsite modalităţile obiective de a înlătura consecinţele prin dezminţire, a specificat sursa citată. Petru Macovei, director executiv al Asociaţiei Presei Independente, a declarat că trebuie să există un plafon care să fie rezonabil de mare. În opinia sa, lipsa plafonului, este mai periculoasă decât existenţa acestuia. În cadrul discuţiilor, directorul executiv al Asociaţiei Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, a declarat că ar trebui să fie stabilită şi o prevedere care ar obliga reclamantul, în cazul unui dosar pentru defăimare, să demonstreze că organul de presă respectiv nu a scris adevărul. Propunerile şi concluziile formulate în cadrul dezbaterilor vor fi expediate în parlament, care va examina la 20 iulie un proiect de lege privind completarea art. 16 din Codul civil.