Societatea civilă constată stare alarmantă în domeniul finanţăii partidelor politice

„Constatările şi concluziile cercetării atestă o stare alarmantă în domeniul finanţăii partidelor politice. Actualmente, partidele politice sunt puternic dependente financiar de un cerc îngust de donatori mari. Se pare că partidele politice nici nu doresc lărgirea cercului de donatori pentru că aceasta ar cere o responsabilitate mai mare în fata donatorilor – electori”. Declaraţii în acest sens a făcut Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CreDO) în interviul acordat Agenţiei Info-Prim Neo „{Finanţele tuturor partidelor depind de câteva zeci de persoane}”. Sergiu Ostaf a făcut trimitere la datele studiului „Finanţarea partidelor politice în alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010”, realizat de CreDO şi Centrul pentru Dezvoltarea Parteneriatelor. Cercetarea dată este fără precedent nu doar în Moldova, dar şi în regiune. „În cazul în care situaţia dată se va menţine, vom asista la degradarea în continuare a partidelor politice ca entităţi şi ca instituţii democratice, fără excepţii”, atenţionează expertul societăţii. Potrivit lui, cerinţele de raportare a veniturilor sunt sumare şi prea generale. În câteva rânduri, în ultimele alegeri parlamentare, partidele nu s-au conformat nici acestor cerinţe şi au neglijat somaţiile Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a prezenta informaţiile prevăzute legal. „Analiza listelor donatorilor atestă donatori neautentici şi donatori cu lipsă de capacitate financiară pentru a dona. Prezenţa acestor categorii de donatori nu este una accidentală ci sistematică”, spune Sergiu Ostaf. La capitolul de cheltuieli, o mare parte din acestea nu sunt raportate după cum se cere de Codul Electoral. „Cheltuielile pentru personal, staff-ul electoral al partidelor, serviciile de consultanţă electorală, organizarea cercetărilor sociologice nu se raportează, practic, la 100%. Cheltuielile pentru materialele electorale şi organizarea evenimentelor publice, în special a concertelor, sunt raportate doar parţial. Estimările incluse în raport arată ca cheltuielile reale sunt, practic, duble faţă de cele raportate. Prin urmare, transparenţa cheltuielilor este puternic zădărnicită”, declară directorul CReDO. El a numit printre principalele deficienţe ale sistemului de finanţare a campaniilor electorale a partidelor plafonul prea mare de donaţie care constituie 1,5 mln lei pentru persoanele fizice. Acesta stimulează dependenţa partidelor politice de donatori mari şi descurajează participarea mai larga a persoanelor şi a donatorilor mici, „de aceea el trebuie micşorat de 100 de ori. Este necesar de lărgit baza de donatori a partidelor politice, inclusiv prin elaborarea mecanismelor fiscale de încurajare de direcţionare în aceste scopuri a unui procent din impozit”, a spus el. O altă deficienţă este generată de faptul că lipseşte finanţarea partidelor politice din partea statutului, în special, pentru susţinerea activităţii partidelor între alegeri şi pentru formularea platformelor şi propunerilor de politici. Aceasta face partidele politice vulnerabile şi dependente de unele cercurile economice. Potrivit expertului, CEC nu deţine suficiente capacităţi pentru a colecta probe şi demonstra discrepanţa dintre cheltuielile reale şi cele raportate, iar actorii societăţii civile şi părţile interesate nu pot iniţia acţiuni de sesizare la CEC şi alte organe abilitate privind încălcarea de către partidele politice a legislaţiei cu privire la raportarea cheltuielilor. La acest gen de sesizări au dreptul doar alţi concurenţi electorali. „Regretabil, în alegerile locale generale, cel mai probabil, cheltuieli suportate de facto nu vor fi raportate pe deplin. De la ultimul scrutin electoral din noiembrie 2010, a trecut prea putin timp, doar câteva luni, astfel, recomandările elaborate în raport în vederea responsabilizării şi transparentizării mai adecvate a partidelor politice nu au fost preluate de factorii decizionali. Exista indici că nici la capitolul de venituri situaţia nu va suporta schimbări spre îmbunatăţire”, a declarat pentru Info-Prim Neo Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului.