Societatea civilă constată derogări de la Codul Audiovizualului

Compania „Teleradio-Moldova” (TRM) oferă informaţii preponderent prin optica oficială asupra evenimentelor, ceea ce conferă instituţiei caracter de stat şi nicidecum public, susţin autorii unei monitorizări a unor buletine de ştiri ale Companiei. Victor Panţâru, expert în domeniu, a declarat joi, 10 mai, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Info-Prim Neo, că monitorizarea a fost efectuată în perioada 25-31 martie, în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării Codului Audiovizualului”, realizat de 10 ONG-uri sub egida Asociaţiei Presei Electronice. În urma monitorizării emisiunilor „Mesager” de la „Moldova 1” şi a radiojurnalului de la „Radio Moldova”, s-a constatat că o bună parte din jurnalişti dau dovadă deseori de loialitate faţă de putere; politica editorială nu este în concordanţă cu prevederile Codului Audiovizualului şi, în general, Compania nu s-a conformat prevederilor legale în vigoare. Autorii au mai constatat că materialele problematice lipsesc aproape cu desăvârşire, iar puţinele care apar prezintă doar punctul de vedere al autorităţilor. De asemenea, nu se resimte efortul Consiliului de Observatori în evaluarea emisiei şi luare de atitudine faţă de calitatea emisiei, iar Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA( nu întreprinde efortul necesar pentru a asigura drepturile consumatorilor de programe ale radiodifuzorului public. Potrivit Corinei Fusu, expert în cadrul proiectului, cel mai îngrijorător este faptul că TRM dă preferinţe partidului de guvernământ şi că jurnaliştii de la Companie nu respectă principiile şi normele deontologice ale meseriei. În cadrul conferinţei a fost prezentat studiul de caz privind postul de radio „FM 103.5” din Bălţi, licenţa căruia nu a fost prelungită de CCA în luna februarie, anunţându-se câştigătoare o companie fondată cu câteva săptămâni înainte. Fadei Nagacevschi, expert în cadrul proiectului, a declarat că decizia CCA a fost influenţată în mare parte de raportul de monitorizare a unui volum de emisie de doar 12 ore, concluziile căruia au condus la o denaturare a realităţii şi la formarea unor păreri eronate. De asemenea, a spus expertul, trezeşte nedumerire faptul că CCA a acordat prioritate unei companii necunoscute şi fără practică în domeniu, în detrimentul postului care activase pe piaţă timp de 10 ani şi-şi formase un auditoriu considerabil în acest timp. CCA, prin nerespectarea prevederilor unor serii de articole din Cod şi, în special, al spiritului acestuia, care îndeamnă la dezvoltarea şi instituirea principiilor democratice de funcţionare a audiovizualului, a admis sistarea unei voci ascultate şi apreciate în nordul republicii, a concluzionat expertul. Un alt studiu de caz se referă la analiza comparativă a grilelor de emisie a postului de radio „Antena C”, pe când activa în calitate de instituţie publică şi după privatizare. Concluzia experţilor este că reorganizarea postului public municipal de radio „Antena C” în SRL, în urma implementării defectuoase a Codului Audiovizual, a condus la slăbirea capacităţii echipei redacţionale de acoperire a evenimentelor de interes public; oficializarea informaţiilor şi diminuarea pluralismului de opinii în ştiri şi programe de actualităţi; reducerea esenţială a numărului de emisiuni şi programe dedicate publicului larg şi cu participarea acestuia; reducerea diversităţii tematice a emisiunilor şi programelor etc. Prin proiectul „Monitorizarea implementării Codului Audiovizualului”, finanţat de Fundaţia Soros-Moldova, se urmăreşte instituirea unui mecanism de control public asupra modului în care este aplicată noua legislaţie audiovizuală din R. Moldova.