Societatea civilă atenţionează Comisia Europeană asupra problemelor cu care se confruntă mass-media din R. Moldova

Probleme legate de accesul la informaţie şi organizarea sistemului mass-media în R. Moldova au fost discutate joi, 25 octombrie, într-o şedinţă la Delegaţia Comisiei Europene cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor nonguvernamentale din domeniu. Opiniile formulate în cadrul discuţiei urmează să fie abordate şi la întrevederea reprezentanţilor Comisiei Europene cu oficialii Guvernului de la Chişinău, planificată pentru vineri, 26 octombrie. [Asociaţia Presei Electronice (APEL)] a atenţionat Comisia Europeană asupra faptului că procesul de transformare a Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) într-un serviciu public se desfăşoară foarte greu. TRM nu reacţionează adecvat la opinia publică, la monitorizările efectuate cu efortul comun al 11 ONG-uri. În programele de ştiri nu există pluralism de opinii şi nu sunt organizate dezbateri, cu participarea conducerii ţării şi a reprezentanţilor societăţii civile, la ore de maximă audienţă, a precizat pentru Info-Prim Neo preşedintele APEL, Alexandru Dorogan. Potrivit sursei citate, în cadrul discuţiilor, a fost abordată şi problema responsabilităţii autorităţilor în implementarea Codului Audiovizualului. APEL şi-a exprimat opinia că ar trebui să fie organizate dezbateri de către Comisia parlamentară pentru mass-media, cu implicarea societăţii civile, la care să se discute felul în care se transformă TRM în instituţie publică. În acelaşi timp, Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar trebui să demonstreze o mai mare responsabilitate în faţa publicului şi să prezinte rapoartele prevăzute de legislaţie fără întârziere. [Asociaţia Presei Independente (API)] a recomandat Comisiei Europene să încurajeze Guvernul să continue deetatizarea presei la nivel local. Chiar dacă acum un an şi jumătate au fost deetatizate două ziare naţionale - „Moldova Suverană” şi „Nezavisimaia Moldova”, este necesar ca şi presa fondată de consiliile raionale să cadă sub incidenţa acestui proces în timpul apropiat. Aşa încât, să fie create condiţii egale de activitate pentru presa privată, a subliniat coordonatorul de programe API, Dumitru Lazur. Potrivit expertului API, presa susţinută de stat este actualmente favorizată, chiar şi de factorii poştali, determinaţi să aboneze aceste ziare, dar şi de alte instituţii. O altă recomandare a API a ţinut de adoptarea unui regim fiscal preferenţial pentru presa scrisă. „Ziarele în R. Moldova nu sunt afaceri profitabile, motiv pentru care nu este corect să fie impozitată după modelul instituţiilor comerciale”, a menţionat Dumitru Lazur. Directorul executiv al [Centrului Independent de Jurnalism (CIJ),] Corina Cepori, a menţionat pentru Info-Prim că un alt subiect abordat a vizat atitudinea Poştei Moldovei faţă de ziarele locale. CIJ consideră că preţurile pentru serviciile de distribuire sunt exagerate, în condiţiile în care Poşta Moldovei este monopolist pe piaţă. Mai mult, Poşta anunţă despre majorări de preţ pentru serviciile prestate în ajunul campaniilor de abonare, când deja preţurile pentru abonare sunt anunţate şi proprietarii ziarelor nu mai pot face modificări în funcţie de adaosul comercial operat de către distribuitor. [Centrul „Acces-Info”] a atenţionat Comisia Europeană asupra faptului că proiectul Legii privind transparenţa în procesul decizional, examinat de către Guvern, nu a fost înaintat Parlamentului spre adoptare, intrând pe linie moartă, a menţionat preşedintele Centrului, Vasile Spinei. Considerăm că este o iniţiativă bună, care ar contribui la eficientizarea accesului la informaţie, chiar din faza iniţială a elaborării actelor normative şi legislative, a subliniat Spinei. „Acces-Info” a atras atenţia şi asupra managementului informaţional ineficient, încurajând în acest sens nu doar informarea pasivă, ci şi activă de către autorităţi. Presa nu a avut acces la întrunirea reprezentanţilor ONG-urilor din domeniul mass-media la Delegaţia Comisiei Europene.