Situaţie tristă la Durleşti

La un pas de Chişinău, mai bine de jumătate dintre locuitorii oraşului Durleşti nu au acces la apă potabilă centralizat, iar peste 70 % - nu dispun de canalizare pentru apele uzate. Primarul de Durleşti, Nicolae Crudu a declarat pentru Info-Prim Neo că problema asigurării cu apă şi canalizare a oraşului este stringentă. Apele uzate se scurg pe străzi. Până la începerea reconstrucţiei Lacului „Valea Morilor” apele uzate din Durleşti se scurgeau în lac, acum îl ocolesc, dar pătrund în râuleţul Bâc, fiind o sursă sigură de poluare pentru oraşul Chişinău. Vara în Durleşti au secat fântânile, iar oamenii nu aveau apă nici de băut. Acum, deşi specialiştii au constatat că apa din majoritatea fântânilor nu este bună de băut, oamenii continuă să o consume pentru că nu au altă soluţie, a comunicat primarul. Pe lângă aceasta, locuitorii din Durleşti sunt asiguraţi prost cu transport. Unica rută care traversa de la un capăt la altul oraşul – nr. 101, deşi i-a fost restabilit recent itinerarul, după ce fusese scurtat, nu mai are acelaşi număr de microbuze, ci doar 17 – a treia parte din cele care circulau anterior. Nicolae Crudu spune că oamenii sunt nemulţumiţi, pentru că de singura rută de troleibuz – nr. 28 se pot folosi locuitorii care se află la doar un kilometru de la Chişină. Cei din cartierele mai îndepărtate sunt nevoiţi să aştepte câte jumătate de oră autobuzele rutei nr.11 şi microbuzele arhipline ale rutei 101. Avem multe proiecte, dar nu putem face mai nimic din lipsă de bani, spune primarul. Bugetul localităţii, aprobat marţi, 11 decembrie, de către Consiliul local în valoare de cca 12,4 mln de lei, nu prevede nici un leu pentru investiţii capitale. Deşi comparativ cu bugetul aprobat anul trecut, cel curent este cu cca 2,6 mln de lei mai mare, Nicolae Crudu spune că resursele suplimentare vor fi orientate prioritar spre achitarea salariilor majorate pentru profesori şi pentru cheltuielile suplimentare legate de asigurarea cu hrană a copiilor şi elevilor, în urma creşterii preţurilor la produsele alimentare. Din cele 12,4 mln lei, cca 10,5 mln sunt doar pentru asigurarea financiară a învăţământului din Durleşti. Alte probleme ale oraşului sunt lipsa de locuri în grădiniţe, problema iluminatului public, asigurat în prezent doar în proporţie de 50%. Şcoala nr.64, una din cele trei şcoli din localitate, nu a mai fost reparată capital de 42 de ani, spune primarul. Primarul spune că Durleştiul are foarte puţini agenţi economici, iar încasările fiscale pentru anul 2008 sunt estimate la doar 5 mln lei. Restul, 7,4 mln lei pentru asigurarea necesităţilor stringente ale oraşului vor fi asigurate din bugetul municipal. Pentru un oraş cu 20 de mii de locuitori, 5 mln lei este o sumă derizorie. A existat în oraş în anii trecuţi o uzină chimică mare, care însă s-a închis. 3,5 mii de locuitori ai oraşului erau angajaţi la această uzină, acum peste 3 mii sunt plecaţi peste hotare, a menţionat primarul. Alte obiective industriale şi agenţi economici mari în Durleşti nu există. Sunt mici magazine, bodegi, unde sunt angajaţi foarte puţini lucrători. Primarul spune că oraşul nu are nici măcar un plan urbanistic local, mai mult, cel municipal nu prevede nici un proiect investiţional pentru Durleşti. Oamenii, dacă au de lucru la Chişinău, nu se gândesc să investească ceva la Durleşti. 70% din populaţia aptă de muncă lucrează în capitală. Acest lucru nu înseamnă, deloc, că restul lucrează în Durleşti. Mai mulţi sunt şomeri, iar numărul pensionarilor şi invalizilor se ridică la peste 3 mii de persoane, a subliniat Nicolae Crudu. Primarul s-a arătat nemulţumit şi de faptul că o sursă de venit ar fi fost taxele pentru scoaterea din circuitul agricol a circa 12,92 ha din extravilanul oraşului Durleşti, decizie aprobată recent de Guvern pentru construcţia unui cartier locativ. Un agent economic a plătit pentru acestea 10 mln de lei. Toţi banii s-au dus, însă, în bugetul de stat, pentru că aşa prevede legea. Au fost majorate taxele pentru autorizaţiile în construcţie de vreo zece ori, însă banii care vor fi încasaţi nu vor putea compensa veniturile de la schimbarea destinaţiei terenurilor agricole, care pe drept ar fi trebuit să vină în bugetul local. Până se vor vinde apartamentele din noul cartier şi vor fi încasate impozite în buget, vor trece doi-trei ani, de resurse financiare însă e nevoie acum, a menţionat primarul. Totodată, în timp ce Guvernul aprobă scoaterea din circuitul agricol a terenurilor pentru investitorii străini, refuză acest lucru pentru locuitorii oraşului Durleşti, care nu pot să-şi transforme cei cinci ari de pământ, repartizat pentru grădinărit, în loturi de construcţie a caselor. Nicolae Crudu spune că are 5 mii de cereri pentru construcţia caselor de locuit, dar nu poate să le aprobe, pentru că Primăria nu are terenuri disponibile.