Situaţia în industria zahărului este incertă

Producătorii de sfeclă de zahăr din Republica Moldova sunt îngrijoraţi în privinţa situaţiei în care se vor pomeni când va trebui adunată roada. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor din Agricultură şi Industria Alimentară, Alexandru Slusari, a declarat pentru Info-Prim Neo că nimeni din producători nu poate spune care vor fi consecinţele vremii, dar şi a politicilor statului. „Pe de o parte, termenele pentru semănat au fost optime. După semănare au fost ploi, însă în mai şi, mai ales, în iunie a fost arşiţă, care a afectat considerabil plantaţiile de sfeclă de zahăr”, a spus Alexandru Slusari. Ploile din ultimele zile au ameliorat un pic situaţia, dar precipitaţiile au căzut neuniform. Au fost călduri mari, iar acum au fost ploi foarte puternice. „Dacă vom avea precipitaţii în august, am mai putea conta pe o recoltă cât de cât bună, a apreciat Alexandru Slusari. În comparaţie cu ultimii ani, acum s-a plantat mai mult. Suprafeţele au crescut de la 23 de mii de hectare la 30 de mii. „Cel mai negativ fapt este că din Ucraina vine zahăr din trestie practic fără bariere. Pe piaţa ucraineană este mult zahăr, dar este limitat în export, în Rusia nu se poate exporta zahăr din trestie şi UE are exigenţe faţă de zahărul ucrainean. Ucraina poate să-l vândă doar pe piaţa internă şi deja prin contrabandă la noi, prin frontiera transnistreană pe care nu o controlăm”, a menţionat Alexandru Slusari. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor din Agricultură şi Industria Alimentară susţine că, dacă nu s-ar fi majorat TVA la 20%, situaţia ar fi fost mai „blândăˮ pentru producători. „Acum există două soluţii: sau trebuie majorat preţul la zahăr, sau trebuie micşorat cel la sfeclă. Dacă se majorează preţul la zahăr, contrabanda, care şi aşa este mare, va deveni şi mai atractivă pentru piaţa noastră. Zahărul autohton devine necompetitiv, mai apare posibilitatea de import legal a zahărului de trestie. TVA de 8% era ultima barieră în calea acestuia”, a spus Alexandru Slusari. Rămâne calea a doua, menţionează Slusari, să se micşoreze preţul la sfeclă, dar în cazul acesta oamenii nu vor mai dori să crească sfeclă. În câţiva ani se vor micşora considerabil suprafeţele recoltate. Cei care plantau sfeclă nu vor mai putea să-şi acopere cheltuielile. Alexandru Slusari prognozează mai multe scenarii: se va scumpi sfecla, mai apoi zahărul, va năvăli cel din trestie din Ucraina, va fi legalizat importul din această ţară. Procesatorii din Moldova vor vedea că nu le este convenabil să-l vândă în Moldova şi îl vor exporta în masă peste hotare. Dacă se începe importul zahărului din trestie, care este mai ieftin, procesatorii vor vedea că nu mai este rezonabil să crească sfeclă şi această cultură treptat va fi cultivată tot mai puţin şi mai puţin în Moldova.