logo

Sic!: Pandemia și Statistica


https://www.ipn.md/ro/sic-pandemia-si-statistica-7978_1080534.html

Moldova bate record după record la numărul de cazuri noi de COVID-19 și decese asociate, iar asta arată că măsurile luate de autorități nu prea funcționează. Aceste lucruri denotă din statistici – anume cifrele ajută la înțelegerea cât de gravă e situația, cât de bine se descurcă autoritățile și ce trebuie de făcut mai departe. Nu toate cifrele sunt însă egale. În episodul 4 al podcastului „Asta-i situația!”, realizat de echipa sic!, Eugen Muravschi și Andrei Lutenco au discutat despre cât de detaliat este tabloul statistic al noului coronavirus în Moldova și despre cum datele mai ample și mai transparente ar putea contribui la combaterea pandemiei.

În podcast se menționează că rapoartele zilnice și săptămânale publicate de Ministerul Sănătății și ANSP sunt principalele, dacă nu unicele surse din care publicul se poate informa cu privire la evoluția pandemiei în Moldova. Unul din invitații podcastului, sociologul și statisticianul Vasile Cantarji (CBS Research), urmărește cu mare atenție aceste rapoarte. Printre cei mai importanți indicatori sunt numărul testelor primare efectuate și numărul cazurilor noi depistate. De aici se pot calcula ratele de teste pozitive, care rămân excesiv de mari. Acest fapt, spune Cantarji, „vorbește despre faptul că rămânem în urma trenului” în privința testării.

Pe lângă informațiile accesibile publicului, Ștefan Gheorghiță, șef de secție la ANSP, spune că autoritățile colectează date prin anchete epidemiologice care documentează fiecare caz în parte. Aceste date includ simptomele pe care le manifestă persoana infectată și persoanele cu care a intrat în contact, între altele.

Deși asta se întâmplă rar, de regulă o dată pe an, autoritățile publică și numărul total al deceselor. De aici se poate deduce așa-numita „mortalitate excesivă”, adică creșterea mortalității față de o perioadă similară. E un indicator important, spune Vasile Cantarji, pentru că acesta reflectă și decesele provocate indirect de pandemie – e vorba de cei care nu au beneficiat de asistență medicală din cauza sistemului suprasolicitat sau de cei care nu au mers la medic de frică să nu se infecteze. Asta se întâmplă peste tot în lume, iar pentru a obține o estimare a mortalității excesive din cauza COVID-19, spune expertul, numărul de decese raportate oficial trebuie înmulțit la 1,5.

Nicu Calcea, jurnalist de date la publicația britanică New Statesman, e dezamăgit de faptul că autoritățile moldovene publică puține date despre pandemie și acelea într-un format greu de analizat. În Marea Britanie, datele disponibile publicului și jurnaliștilor sunt mult mai variate, fiind dezagregate chiar până la nivelul unui cartier dintr-un oraș dat. La fel, se fac statistici pe meserii, care demonstrează faptul că nu doar lucrătorii medicali, ci și așa-numiții „lucrători esențiali” sunt printre cei mai expuși. E vorba de persoane care se află în contact direct cu clienții și care nu pot lucra de acasă – persoane care lucrează la recepții, vânzători, chelneri, taximetriști. Publicarea unor astfel de date ar fi utilă și în Moldova și poate i-ar convinge, bunăoară, pe taximetriști să poarte mai des masca.

Vasile Cantarji, pe de altă parte, observă că statistica disponibilă în Moldova e în mare parte descriptivă – adică doar descrie situația, fără a o analiza. De exemplu, statistica nu explică impactul măsurilor luate sau de ce avem un nou val. La fel, nu știm exact de ce avem explozii de cazuri în Chișinău și nu vedem același lucru în regiuni cu densități similare ale populației.

Revenind la problema testării. Potrivit lui Cantarji, poți spune că ții sub control pandemia dacă rata de teste pozitive e sub 5%, pe când la noi ratele variază între 20-30% în perioadele „bune” și între 40-50%, sau chiar mai mult în cele proaste. Rata anormal de mare de teste pozitive înseamnă că rămân foarte multe cazuri nedepistate. Cu toate acestea, autoritățile moldovene nu și-au schimbat strategia – ea a rămas aceeași ca și la începutul pandemiei: se testează doar persoanele care întrunesc așa-numita „definiție de caz”. Se testează și persoanele care au intrat în contact cu bolnavii? Mai puțin, după cum o arată experiențele personale.

Podcastul integral poate fi ascultat online. Proiectul este finanțat din sursele grantului oferit de Fundația Soros Moldova din Fondul de Rezervă „Phase II COVID-19 response” pentru susținerea Republicii Moldova în combaterea răspândirii coronavirusului de tip nou.