Pentru a „rupe” dependența Moldovei de gazele rusești, trebuie să existe o sursă alternativă de unde Moldova poate cumpăra gaze și să le aducă la toți consumatorii din țară. Gazoducta Iași-Ungheni-Chișinău nu rezolvă această problemă, pentru că gazele care vor fi livrate prin această conductă vor acoperi consumul din vestul țării, din Chișinău și parțial zona de nord a țării. Respectiv, sudul țării rămâne neacoperit. O spune Sergiu Tofilat, președinte al Comunității WatchDog, expert în securitate energetică, la dezbaterile publice: „Gazoductul între politică, economie și șansa de a trăi mai bine”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit expertului, pentru a asigura toată țara cu gaze, există soluția de aducere a gazului prin revers prin Gazoductul Transbalcanic sau eventual, trebuie făcute investiții suplimentare pentru interconectarea Gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău cu rețeaua de distribuție a gazelor din sudul țării. „Mai simplu este să folosim regimul revers. Soluția tehnică de a construi interconectarea Iași-Ungheni-Chișinău, ea nu rezolvă totalmente dependența de furnizorul monopolist rus și problema acoperirii integrale a consumului de gaze pe teritoriul țării”, a spus expertul.
A doua problemă care rămâne nesoluționată referitor la dependența unilaterală de gazele rusești este acoperirea consumului de energie electrică. „Din moment ce mâine nu mai ajung gaze rusești la Centrala Termoelectrică Moldovenească din stânga Nistrului, ea se va opri, fie va trece la combustibil alternativ, care este mult mai scump, respectiv și prețul la energie electrică va crește. Dacă Centrala de la Cuciurgan se va opri, Republica Moldova nu va putea importa energie nici din Ucraina și va rămâne fără energie electrică.
În opinia expertului, important este acum finalizarea interconectării energetice cu România, linia Chișinău-Vulcănești, cu două stații back-to-back, astfel încât, dacă este oprită livrarea gazelor, Moldova să poată cel puțin importa energie electrică. Sergiu Tofilat consideră că obiectivul Federației Ruse este de a o face pe Moldova dependentă și de a menține regimul separatiste de la Tiraspol prin livrarea gazelor gratis, cu împovărarea Republicii Moldova pentru datorii, „așa încât Kremlinul să poată influența agenda geopolitică a Republicii Moldova și vectorul de dezvoltare a țării”.
Expertul în probleme de securitate energetică mai consideră că Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este parțial un proiect economic, însă, prioritar, este unul de securitate. Existența acestuia este importantă în cazul în care există riscul să fie oprită livrarea gazelor, iar Moldova să rămână și fără gaz, și fără energie electrică. Potrivit expertului, obiectivul autorităților din Moldova ar fi ca consumatorii să achite cât mai puțin posibil pentru gaz, chiar dacă există mai multe avantaje financiare de a procura gaz din Federația Rusă decât din UE.
În altă ordine de idei, Sergiu Tofilat a remarcat că Pachetul Energetic III a fost elaborat de UE anume cu scopul de a reduce poziția monopolistă a unui sau altui furnizor. „Potrivit Pachetului III, cel care deține infrastructura de gaze, este obligat să ofere această infrastructură pentru furnizarea gazelor oricărui furnizor care dorește să vândă gaz. În cazul dat, Moldova Transgaz, fondată de Moldova Gaz, care, la rândul ei, este fondată de Gazprom și Guvernul Moldovei, deține rețelele de transport și este obligată să le ofere oricărui furnizor din Moldova sau Europa care vrea să vândă gaz pe teritoriul Moldovei sau vrea să transporte gaz prin gazoductul din Republica Moldova”, a spus Sergiu Tofilat.
În Bulgaria, România și alte țări, operatorii de transport a gazelor naturale organizează licitații pentru contractarea capacităților. Dacă Moldova are necesitatea să transporte gaz din Turcia de la terminalele de gaz, petrol lichefiat, gaze comprimate, ea trebuie să contacteze gazoductul din Bulgaria, România, Ucraina, ca să aducă gazul în Republica Moldova. „Acesta e mecanismul și spre asta noi trebuie să tindem, să organizăm licitații pentru contractarea capacităților”, a spus Sergiu Tofilat.
Dezbaterile publice „Gazoductul între politică, economie și șansa de a trăi mai bine”, sunt ediția a 153-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
