O treime din populaţia ţării se declară nostalgică după Uniunea Sovietică şi ar vrea să trăiască în acest stat. Regizorul Sergiu Prodan e de părere că de fapt aceste persoane sunt dezamăgite că în cei 25 de ani de existenţă a Republicii Moldova, stataliştii, care au deţinut puterea, nu au putut explica necesitatea existenţei acestei ţări. Opinia a fost expusă în cadrul dezbaterii publice cu tema: „Unionişti, statalişti şi „nostalgici”: confruntare de idei privind dreptul şi capacitatea Republicii Moldova de a fi stat independent”, organizată de IPN şi Radio Moldova.
„Nu mă identific cu curentul nostalgicilor. Pe parcursul a 25 de ani ne lovim de aceleaşi nostalgii permanente, cineva este nostalgic după URSS, cineva după România Mare, poate sunt din cei nostalgici după Imperiul Rus. Nostalgia este o stare umană care pe alocuri ar trebui încurajată. Am să încerc să caracterizez cele 36% din persoanele care se declară nostalgice şi care ar vrea să revină la URSS”, a spus regizorul.
Toată această perioadă de 25 de ani de când există Republica Moldova puterea a aparţinut stataliştilor, nu unioniştii şi-au realizat ideile, nu nostalgicii, ţara a fost la dispoziţia celor care luptau pentru un stat independent. „Cred că 25 de ani este suficient ca să aduci la conştiinţa societăţii în ce constă ideea de ţară, în ce constă proiectul politic şi social, iar aceste 36% care vor în URSS sunt persoane dezamăgite care nu au reuşit să fie motivate de această idee. În aceşti 25 de ani noi aşa şi nu am reuşit să dăm un sens clar existenţei noastre ca stat independent”, a menţionat Sergiu Prodan.
În opinia regizorului, astăzi nu avem o ofertă politică clară fie din partea stataliştilor, fie din partera unioniştilor, care ar putea convinge în ce constă sensul existenţei acestui stat. „Astăzi din păcate trebuie să constatăm că nu avem o ofertă clară din partea filosofilor politici care ar explica direcţia în care să ne mişcăm şi societatea este debusolată. Constatăm o dezamăgire puternică şi eu ca reprezentant al societăţii civile consider că iniţiativa trebuie să o ia elitele etnice, să creeze un dialog, să nu lase relaţiile interetnice în mâinile altora, în particular ale politicienilor. Trebuie să nu admitem viaţa paralelă a etniilor din Republica Moldova”, a propus regizorul.
Sergiu Prodan s-a referit şi la unionism spunând că politicianismul unionist ne vorbeşte ce putem face noi, cei din Moldova, ca să avem dreptul să devenim cetăţeni ai României. „Din punctul de vedere al jocurilor politice nu se face mai nimic. Nu e cazul să ne amintim şi de istorie, de anul 1940 când a fost cedat acest teritoriu fără niciun foc de armă. Vorbim despre unioniştii de astăzi, care e un curent, o opţiune socială de organizare a societăţii. De la faptul că guvernarea de la Bucureşti sau puterile mari nu salută ideea unionistă nu înseamnă că ea poate sau nu poate exista, ea e o viziune, şi de ea trebuie de ţinut cont. O idee naţională e cel mai scump ce poate avea o naţiune, dar ea nu se elaborează în cabinete, nu vine de sus, iată ideea integrării europene nu a ţinut”, a specificat regizorul.
Sergiu Prodan menţionează că aceşti 25 de ani au demonstrat că cei care au promovat ideea unui stat suveran şi independent au irosit timpul, acest stat nu a căpătat nu numai idee naţională, dar nici instrumentele necesare pentru funcţionare.
Dezbaterile publice cu tema „Unionişti, statalişti şi „nostalgici”: confruntare de idei privind dreptul şi capacitatea Republicii Moldova de a fi stat independent” este ediţia a 59-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, care este realizat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.