Mesajele tuturor mişcărilor protestare sunt autentice şi se ancorează în problemele cu care se confruntă societatea, a declarat expertul proiectului, Sergiu Ostaf, director executiv CReDO, la dezbaterile publice cu tema: „Mişcările protestatare din Moldova: motive, manifestări, trăsături caracteristice, evoluţii, beneficii, pericole”, organizate de către Agenţia de presă IPN în parteneriat cu Radio Moldova. Sergiu Ostaf a menţionat că este foarte frumos că manifestanţii îşi exprimă protestul într-o manieră paşnică şi nu ar trebui să existe pericole ca aceste acţiuni să degenereze în confruntări.
„Ce există în spaţiul acesta cu mobilizarea diverselor grupuri – că anumite forţe pot capitaliza pe aceste forme energizant-mobilizatoare pentru a crea anumite confruntări sau a specula, inclusiv şi în afara ţării. Există anumite încercări de a specula pe anumite mişcări, spunând că o mişcare unionistă ar putea reprezinta un pericol atât de mare încât statul Republica Moldova, ar putea să nu mai existe mâine şi în acest sens trebuie de creat un echilibru, pentru că aceste elemente pot fi speculate şi aceste motive false ar putea fi folosite”, a notat Sergiu Ostaf.
Expertul a menţionat că riscurile unor confruntări nu provin din interiorul acestor mişcări protestare, dar ar putea fi generate din speculaţiilor unor grupuri de interese, care nu doresc binele acestei ţări, dar încearcă să speculeze pe motivele autentice ale mişcărilor. „În opinia mea, este important ca toate aceste platforme care există, să coopereze în sensul realizării misiunii sale şi a mandatului său într-o formă paşnică şi eu cred că există înţelegerea respectivă”, a mai spus expertul.
Sergiu Ostaf declarat că mişcările protestare dau voce anumitor probleme din societate şi în condiţiile în care autorităţile nu reuşesc să răspundă rapid revindecărilor, acestea capătă un contur şi mai pronunţat. În opinia sa, mişcările protestatare reprezintă un fenomen absolut normal, democratic care scoate în evidenţă anumite probleme, dar şi prin care se încearcă schimbarea viziunilor referitor la anumite subiecte. Expertul a mai spus că totul depinde de cum vor reacţiona instituţiile publice la revindecările manifestanţilor, pentru că dificultăţile sistemice vor amplifica mişcările protestatarilor.
Potrivit expertului, actualmente există mai multe platforme care organizează acţiuni de protest. De exemplu, Blocul Unităţii Naţionale este reprezentat de către tineri, mai puţin cunoscuţi, care promovează un singur mesaj – unirea Republicii Moldova cu România. În opinia sa, unioniştii creează un fundament pentru forţele politice unioniste care ar putea face uz de aceste mesaje. La fel, mişcarea unionistă vine să consolideze contradicţiile cu persoanele cu viziuni antiunioniste, care pot duce la dezbinări în societate, de care iarăşi ar putea face uz anumite forţe.
Cât ţine de mişcarea agricultorilor, expertul crede că aceasta este una destul de îngustă, cu revendicări mai mult tehnice, care aşteaptă soluţii concrete de la autorităţi. Reprezentanţii acestui segment sunt în mare parte agricultorii mari şi, poate, mijlocii şi aceştia sunt reprezentaţi de foşti miniştri şi chiar şi membri de partide. Sunt încadraţi în forţe politice şi, cel mai probabil, vor obţine revendicările solicitate. În opinia sa, această mişcare ar putea fi revizuită în funcţie de alte cerinţe noi care vor apărea.
Referitor la Platforma civică „Demnitate şi Adevăr”, Sergiu Ostaf a menţionat că aceasta este o mişcare care exprimă nemulţumirea cetăţenilor vizavi de problemele sociale, prin metode paşnice, una centristă, dar căreia îi lipseşte elementul de angajament. Din această mişcare fac parte oameni cu vârsta de la 40 de ani, iar grupul de iniţiativă este constituit de persoane publice – jurnalişti, analişti, membri ai societăţii civile, dar şi cei care au făcut parte din proiecte politice, în mare parte de opoziţie.
Dezbaterile la tema: „Mişcările protestatare din Moldova: motive, manifestări, trăsături caracteristice, evoluţii, beneficii, pericole”, reprezintă ediţia a XXXIX-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice” şi sunt organizate cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
