Concluziile Consiliului de Afaceri Externe al Uniunii Europene, exprimate luni, 26 februarie, au o semnificație importantă pentru Republica Moldova, iar regretele exprimate de Consiliu constituie o constatare care se referă la trecut și nu la viitor, consideră Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului. Opinia a fost exprimată în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV, transmite IPN.
„Regretul față de faptul că Republica Moldova a adoptat sistemul electoral mixt face parte din trecut și nu din viitor și nu este o condiționalitate. Este o constatare de regret a Consiliului și sigur că acest regret face parte din marja de apreciere și marja de acțiuni pe care o are orice stat, în cazul acesta – Republica Moldova”, susține Sergiu Ostaf. Potrivit lui, relațiile de viitor sunt construite pe trei aspecte menționate în aceste concluzii: necesitatea asigurării alegerilor libere și corecte înainte de alegeri, în ziua scrutinului și după alegeri. De asemenea, asigurarea funcționării instituțiilor democratice și asigurarea caracterului multipartinic al sistemului politic din Republica Moldova.
Victor Juc, vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice și Politice a Academiei de Științe a Moldovei, susține că în cadrul Consiliului de Afaceri Externe al UE s-a discutat despre trei state: Republica Moldova, Venezuela și Siria. „S-a creat impresia că UE, sesizând precaritatea procesului de reformă din Republica Moldova și eventualitatea unor schimbări de poziții la nivel general, încearcă să traseze un suport durabil pentru ca, indiferent de schimbările politice care ar putea avea loc, Moldova să-și mențină procesul de modernizare. În această declarație nu sunt multe lucruri noi. Lucrurile sunt, în general, cunoscute, dar este important că în Republica Moldova totul se măsoară prin atitudinea UE referitor la un proces sau altul”, a spus Victor Juc.
Consiliul de Afaceri Externe al Uniunii Europene și-a reafirmat luni, 26 februarie, sprijinul pentru Republica Moldova, însă a subliniat că acest sprijin este condiționat de realizarea a mai multe reforme reale, în special în domeniul justiției, luptei anticorupție și economiei.
