Invalidarea alegerilor locale din Chișinău a jucat un rol important și trezește îngrijorări în privința organizării și desfășurării unor alegeri libere și corecte pe viitor. Lucrurile devin și mai îngrijorătoare în momentul în care s-a trecut la sistemul electoral mixt. Faptul recunoscut și de Uniunea Europeană, precum că Republica Moldova este un stat capturat, iar sistemul judecătoresc nu funcționează, de asemenea, generează pericole, care ar putea avea drept consecință invalidarea alegerilor. Declarațiile aparțin doctorului în drept Serghei Mișin și au fost făcute la dezbaterilor publice cu tema: „Miza alegerilor libere și corecte. Cine le asigură, cine le respectă?”,, ediția a 97-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
În opinia sa, există riscul ca, în unele circumscripții, alegerile să fie falsificate sau invalidate și aceasta pentru că majoritatea parlamentară, aflată la guvernare, nu vrea și nu va ceda puterea de sine stătător. „Acum, când până la alegeri mai sunt câteva luni, deja putem urmări tentative de a limita o parte a populației de a fi aleși. Mă refer la un proiect de lege, înregistrat de Partidul Liberal, prin care se propune completarea Codului Electoral cu o prevedere, potrivit căreia, fiecare candidat să fie obligat să cunoască limba română. În primul rând, conform Constituției, limba statului este limba moldovenească. În al doilea rând, dacă se cere cunoașterea limbii române, cum rămâne cu găgăuzii, bulgarii, ucrainenii, rușii?”, se întreabă Serghei Mișin.
Potrivit lui, utilizarea resurselor administrative se numără printre riscurile alegerilor din 2019, cauză care poate influența semnificativ deznodământul alegerilor pe circumscripții. Totodată, intențiile de a anula „ziua tăcerii” și de a permite agitația electorală, inclusiv în ziua alegerilor, ridică semne de întrebare: „Aici sunt o mulțime de neclarități, de unde ar trebui să fie calculați acei 100 de metri unde nu se permite agitația electorală? Cine determină acest lucru? Care poate fi considerată agitație electorală, care este permisă și care este interzisă? etc.” Serghei Mișin consideră că oamenii intenționat sunt pregătiți pentru aceste riscuri. „Se pregătesc oamenii pentru aceste riscuri și oricât de discutate nu ar fi aceste a în societate oricum se încearcă a fi promovate”, spune doctorul în drept.
Serghei Mișin, consideră că atunci când vine vorba despre riscuri, temeri și pericole de falsificare sau chiar anularea viitoarelor alegeri, este nevoie de privit și dintr-un alt aspect. . „În ultimii doi ani poate fi observată nerespectarea legislației și nu doar a celei electorale. Potrivit legislației, validarea mandatelor va fi realizată de către Curtea Constituțională, însă astăzi se poate constata că CC a emis, în ultima perioadă, decizii, mai mult politice, decât juridice. Or, Curtea este acel organ care trebuie să stea la straja Constituției. Respectiv, primul risc ține de implicarea Curții, prin diferite metode, în materia constituțională, ceea ce ar putea conduce la nevalidarea sau nerecunoașterea alegerilor”, a spus el.
Totuși, potrivit doctorului în drept, cel mai important risc este că nu se va respecta legea, nu se va respecta regulamentul Comisiei Electorale Centrale. „Când se încalcă legea, se încalcă drepturile reprezentanților candidaților, observatorilor locali și internaționali, aceasta este principalul semn al alegerilor nelibere și incorecte. Legea trebuie să fie superioară. Cel mai important este Constituția și Codul Electoral”, a conchis Serghei Mișin.
Dezbaterea „Miza alegerilor libere și corecte. Cine le asigură, cine le respectă?”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
