Senatul Studenţesc versus administraţia USM

Senatul Studenţesc acuză administraţia Universităţii de Stat din Moldova că nu îi oficializează statutul şi nu îi susţine activităţile, transmite Info-Prim Neo. Senatul Studenţesc a fost creat în 2009 pentru a promova drepturile studenţilor. Iniţiativa a fost inspirată din modelul practicii europene şi normelor procesului de la Bologna. Din Senat fac parte studenţi de la toate facultăţile USM, aleşi prin vot liber şi direct. Preşedintele Senatului, Alexandru Filipschi, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că administraţia nu recunoaşte organizaţia. Rectorul nu a semnat statutul şi regulamentul Senatului şi universitatea nu i-a acordat sediu. Mai mult, administraţia USM promovează ideea unei nou organizaţii studenţeşti în cadrul USM, cu o activitate şi implicare naţională, care ar fi o subdiviziune a organizaţiei non-guvernamentale Alianţa Studenţilor din Moldova. Membrii Senatului consideră că o organizaţie naţională este inutilă pentru că există deja altele similare, iar USM are nevoie de o organizaţie care să rezolve problemele interne ale studenţilor. Solicitat de Info-Prim Neo, Tudor Arnăut, prorectorul pentru probleme studenţeşti, a declarat că administraţia universităţii a susţinut toate iniţiativele studenţeşti, inclusiv a Senatului şi a Sindicatului studenţeşti. Arnăut declară că personal a participat la elaborarea regulamentului Senatului. Membrii acestuia nu au fost împiedicaţi să îşi desfăşoare activităţile. Dimpotrivă, au fost lăsaţi să-şi desfăşoare şedinţele în Sala Senatului Universităţii. Organizaţiei i s-a oferit sediu sediu în blocul 5 al USM, unde e şi Facultatea de Asistenţă Socială şi Sociologie, alături de campusul unde sunt cazaţi 60% dintre studenţii USM. La aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele Senatului Studenţesc s-a referit şi la alte divergenţe între studenţi şi administraţie. Potrivit lui Alexandru Filipschi studenţii îşi doresc o sesiune cu 6 examene în luna decembrie, cu era anterior, şi nu 3 examene în decembrie şi alte trei în ianuarie. În replică, prorectorul Tudor Arnăut susţine că practica 3+3 este aplicată în majoritatea universităţilor din Moldova (ASEM, UTM, „N. Testemiţanu” etc.) şi este parte a Procesului de la Bologna. Senatul Studenţesc al USM mai cere să fie micşorat primul semestrul de studii, de la 15 la 14 săptămâni, iar cel de-al doilea să fie extind, de la 15 la 16 săptămâni. Administraţia USM spune că nu este posibil şi face trimitere la acelaşi sistem de la Bologna, adoptat de instituţiile de învăţământ superior din Moldova. Un alt demers al Senatului Studenţesc este către Confederaţia Naţională a Sindicatelor, Ministerul Educaţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei şi Procuratura Generală, cărora le cere să se autosesizeze în privinţa reţinerii automate a unui procent din bursele studenţilor USM pentru Sindicate, fără acordul studenţior. Prorectorul Tudor Arnăut a comentat această situaţie prin faptul că Sindicatele au moştenit sistemul de colectare a cotizaţiilor de până la anii 90, iar practica a fost continuată prin „inerţie”. Tudor Arnăut a mai spus că preşedintele preşedintele Senatului Studenţesc, Alexandru Filipschi, nu se mai bucură de susţinere în rândul studenţilor şi că degrabă vor fi noi alegeri. Prorectorul a adăugat că îşi doreşte ca Senatul Studenţesc să dea dovadă de o mai mare implicare în activitatea ştiinţifică, în formarea procesului de instruire, în rezolvarea problemelor administrative, inclusiv din cămine. Pe de altă parte, liderii Senatului Studenţesc au declarat că îşi rezervă dreptul de a organiza manifestări de protest şi acţiuni de sensibilizare a opiniei publice, dacă administraţia USM nu va ţine cont de solicitările înaintate.