Semnarea Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova nu a fost un eveniment întâmplător şi a succedat mai multe evenimente, care au pregătit elita politică şi economică de la noi. Declaraţia aparţine lectorului superior la facultatea de istorie a Universităţii pedagogice „Ion Creangă”, Sergiu Cataraga, şi a fost lansată în cadrul emisiunii „Loc de dialog” de la postul public Radio Moldova, transmite IPN.
Potrivit lui Sergiu Cataraga, un rol importanta l-a avut şi perestroika gorbaciovistă, declanşată în 1985, fapt care a condus la democratizarea societăţi din fosta URSS, altfel „n-am fi obţinut nici limbă, nici alfabet latin, nici independenţă”.
Totodată, profesorul apreciază contribuţia poporului pentru obţinerea independenţei. „Începând cu anul 1985, au continuat patru ani de muncă asiduă care ne-a făcut să înţelegem că nu trebuie să ne limităm doar la actul de suveranitate. După declararea suveranităţii Republicii Moldova, au fost mai multe opinii privind parcursul de mai departe a republicii. Unii optau pentru păstrarea în componenţa URSS, alţii se pronunţau pentru unirea cu România”, îşi aminteşte istoricul.
Profesorul mai susţine că, deşi Republica Moldova îşi proclamase suveranitatea, reprezentanţi ai conducerii de la Moscova se împotriveau categoric democratizării societăţii moldoveneşti şi revenirii acesteia la valorile naţionale. Aceasta a demonstrat că suveranitatea în cadrul URSS nu putea fi realizată, astfel, la puţin peste un an de la proclamarea suveranităţii, a fost semnată Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.
În opinia profesorului Cataraga, o importanţă aparte pentru proclamarea independenţei a avut şi revenirea la valorile spirituale şi anume la limba română şi alfabetul latin.
